Treceți la conținutul principal

INTERVIU/ Lucian Croitoru (BNR):Atingerea țintelor de deficit trebuie să se realizeze prin raționalizarea cheltuielilor, nu prin creșterea impozitelor

Autoritățile române vor putea respecta țintele de deficit bugetar stabilite cu instituțiile financiare internaționale, cu condiția raționalizării cheltuielilor, prin stabilirea de priorități și eliminarea cheltuielilor inutile, susține consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Lucian Croitoru, într-un interviu acordat AGERPRES.



În opinia sa, în cazul în care cheltuielile cu bunurile și serviciile publice nu se pot reduce, atunci fie vor fi crescute unele impozite, fie, din nou, se vor efectua mai puține investiții publice, iar oricare dintre aceste ultime două variante este dăunătoare creșterii economice.

În interviul acordat AGERPRES, Lucian Croitoru a vorbit și despre necesitatea luptei împotriva corupției și a clarificării drepturilor de proprietate. De asemenea, consilierul guvernatorului BNR susține stabilirea unui parcurs clar, cu obiective intermediare, pentru adoptarea euro în 2019, conform programului anunțat, astfel încât procesul să nu fie decredibilizat în viitor.

AGERPRES: Autoritățile au convenit cu reprezentanții instituțiilor financiare internaționale principalii indicatori pentru bugetul pe 2015. Considerați că este posibilă încadrarea în deficitul de 1,83% din PIB (cash) anul viitor fără taxe suplimentare?
Lucian Croitoru: Concepția mea despre care ar trebui să fie filosofia bugetului în România este următoarea: atingerea țintelor de deficit ar trebui să se realizeze prin raționalizarea cheltuielilor, nu prin creșterea impozitelor. Raționalizarea cheltuielilor înseamnă stabilirea de priorități și eliminarea cheltuielilor inutile. Sunt încă multe instituții care doar parazitează bugetul, fie pentru că sunt supradimensionate fie pentru că nu oferă servicii cu adevărat utile. Nu vreau să le numesc. Le știu foarte bine cei care construiesc bugetul. Dar politicienii nu se ating de ele, conștienți că reducerea cheltuielilor în acele locuri ar fi greu de înțeles de către public. Având aceste lucruri spuse, pot să vă răspund la întrebare: în proiect, deficitul bugetar se atinge fără a crește impozitele existente, dar reducând cheltuielile cu bunurile și serviciile publice. Aceasta nu este, totuși, o soluție în spiritul filosofiei raționalizării cheltuielilor, amintite mai sus. Faptul că nu cresc impozitele este pozitiv. Dar evitarea scăderii unor impozite, așa cum s-a procedat în cazul accizelor, prin schimbarea regulii privind cursul de schimb utilizat sau prin prelungirea aplicabilității taxei 'de solidaritate' pe gaz, nu este pozitivă. Cheltuielile cu bunuri și servicii, cel mai dificil de controlat agregat bugetar, scad cu 0,6% din PIB, adică cu 1,8 miliarde de lei. Nu se știe exact care sunt sursele economiilor la aceste cheltuieli și dacă această reducere a consumului intermediar public este consistentă cu furnizarea serviciilor publice în condiții de eficiență. Aceasta înseamnă și că nu se știe dacă reducerea respectivă este fezabilă. În schimb, cheltuielile de investiții sunt prevăzute a crește cu 8 miliarde de lei față de 2014, ajungând să fie de 3,2% din PIB. Dacă acele cheltuieli cu bunuri și servicii nu se vor putea reduce, atunci fie vor fi crescute unele impozite, fie, din nou, se vor efectua mai puține investiții publice. Oricare din aceste ultime două variante este dăunătoare creșterii economice.

AGERPRES: Care sunt riscurile pentru economie în cazul în care, în 2015, vor fi introduse taxe noi?
Lucian Croitoru: Sunt riscurile asociate cu scăderea cererii agregate, care și așa este la un nivel relativ scăzut. Ați văzut exemplul recent al creșterii impozitelor în Japonia. Imediat, rata de creștere a PIB a scăzut. La fel ar fi și în România. În plus, pentru România ar fi și implicațiile existenței unor cercuri vicioase care au fost permanent prezente din 1990 încoace. Le-am tot menționat: cercul vicios al economisirii, cel al politicii fiscale și cel al economiei informale. Cercul vicios al economisirii apare din cauza drepturilor de proprietate neclare și a corupției. Pe acest fundal, competitivitatea firmelor rămâne redusă. Cu o competitivitate redusă, firmele nu pot genera suficiente economisiri. Ratele dobânzii rămân relativ înalte și investițiile se amână, ceea ce duce la menținerea la niveluri scăzute a competitivității. Și cercul se reia. Cercul vicios al politicii fiscale apare dacă Guvernul nu vrea/nu poate să raționalizeze cheltuielile și, din acest motiv, crește impozitele. Dacă tot amână raționalizarea cheltuielilor, Guvernul nu va putea reduce deficitul decât crescând impozitele, și astfel intră într-un cerc vicios. În sfârșit, cercul vicios al economiei informale apare din cauza creșterii repetate a impozitelor. Pentru a evita impozitele crescute, tot mai multe firme aleg să migreze în sectorul informal, adică nu mai plătesc impozite. Noi creșteri de impozite sunt necesare, și tot așa.

AGERPRES: Care ar fi primii pași pe care autoritățile ar trebui să îi facă pentru a pune bazele ieșirii din aceste cercuri vicioase în 2015?
Lucian Croitoru: Este necesar să se continue lupta împotriva corupției și să se clarifice drepturile de proprietate. Ați văzut că unele dintre cele mai mari dosare de corupție sunt în domeniul retrocedărilor, unde drepturile de proprietate au rămas neclare. E necesar, de asemenea, să recunoaștem că avem multe arii în care cheltuim în mod ineficient banul public și că numai un program de raționalizare a cheltuielilor poate rezolva această problemă. E nevoie de curaj pentru a iniția un astfel de program, pentru că pe termen scurt are costuri politice.

AGERPRES: Care ar trebui să fie, din punctul dumneavoastră de vedere, prioritățile autorităților pentru a facilita accesul firmelor la finanțare?
Lucian Croitoru: Firmele nu trebuie să ajungă să depindă de autorități. Ele ar trebui să beneficieze de reguli clare, nepărtinitoare și coerente între ele. În România, întrebați orice întreprinzător sau administrator de companii, regulile nu satisfac aceste cerințe, concomitent. Rezultatul îndeplinirii acestei condiții ar fi reducerea corupției, care este principala cauză a competitivității scăzute a firmelor noastre. Amestecul statului în economie nu poate duce la creșterea competitivității firmelor. Firmele competitive găsesc întotdeauna finanțare, fie din propriile resurse, fie de la bănci sau de la alți creditori. Competitivitatea înseamnă productivitate. Fără o creștere prealabilă a productivității nu se pot acorda creșteri salariale. Pentru a crește productivitatea este necesar însă un mai mare rol pentru piețe în administrarea economiei. La noi niciodată piețele nu au deținut acest rol. Când îl vor avea, ele vor duce la o concurență crescută și la inovarea tehnologică, care va crește productivitatea și mai mult. Problema este dacă publicul va da piețelor rolul central în administrarea economiei. Pentru ca să poată face acest lucru, publicul are nevoie de o dreaptă autentică, care pune în centrul valorilor munca, regulile clare, coerente și nepărtinitoare. Această dreaptă trebuie creată. Ea trebuie să își asume ca obiectiv înlocuirea 'capitalismului' de Dâmbovița, dominat de clici, cu capitalismul competitiv, în care oportunitățile și riscurile sunt exploatate și, respectiv, asumate în limitele legii. În acest sistem, profiturile ar trebui să meargă la cei care reușesc, iar pierderile la cei care au estimat greșit. Deocamdată nu suntem acolo, deși lupta împotriva corupției, accentuată în ultima perioadă, este un pas mare în direcția corectă.

AGERPRES: România a reușit să îndeplinească toate criteriile nominale pentru adoptarea euro. Care este, în opinia dumneavoastră, orizontul de timp în care Români va ajunge la un nivel de trai similar celor mai sărace țări din zona euro?
Lucian Croitoru: Depinde de cât de mult vom munci și cât de bine. Nici ceilalți nu stau pe loc, așteptându-ne pe noi. Și ei doresc să devină mai productivi. Sunt 11 criteriile de convergență reală pe care le monitorizează autoritățile într-un tablou de bord. Numai doi depind și de sectorul public. Zece dintre ei depind de sectorul privat (datoria privată, rata șomajului, poziția investițională internațională netă, cursul real efectiv, soldul contului curent, ponderea exporturilor globale de bunuri și servicii, indicele prețurilor imobiliare, fluxul creditului acordat sectorului privat, pasivele sectorului nefinanciar, costul unitar cu forța de muncă). Dincolo de această monitorizare însă, ceea ce contează pentru nivelul de trai este nivelul PIB real pe locuitor. Pentru ca sectorul privat să progresez astfel încât nivelul nostru de trai să fie la nivelul la care vă referiți trebuie să facem reforme care să dea un rol mai mare piețelor, așa cum v-am spus. Piețele vor stimula creșterea economică. În plus, Guvernul trebuie să-și facă treaba în ceea ce privește construcția infrastructurii rutiere și atragerea de fonduri europene. Numai așa veniturile noastre pe locuitor vor crește mai repede ca veniturile pe locuitor ale celor cu care ne comparăm.

AGERPRES: A trecut aproape un an de când Guvernul și Președinția au anunțat obiectivul de adoptarea euro în 2019. În anul care a trecut s-au făcut pașii necesari?
Lucian Croitoru: După părerea mea, pentru ca proiectul să devină credibil și fezabil, autoritățile trebuie să facă planuri concrete, cu ținte intermediare, cu modalități de atingere a lor, în care să se arate ce premise creează acestea din urmă pentru a atinge ținta finală a adoptării euro în 2019. Altfel, anunțarea țintei fără ca ea să fie atinsă nu va face decât să decredibilizeze procesul în viitor.

AGERPRES: Mai are România nevoie de un nou acord cu Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional după încheierea prezentului acord?
Lucian Croitoru: Opinia mea este că, după ce acordul prezent se va încheia, România va avea nevoie de un nou acord cu UE și FMI, care să 'preseze' pentru reforme în sectorul real. Nu ar fi nevoie de un nou acord dacă am dovedi determinarea noastră internă de a face ceea ce trebuie fără a încheia acorduri care să încerce să garanteze că rămânem pe direcția economic corectă. Pentru a rezolva problemele structurale din economie este nevoie însă de o determinare foarte solidă a decidenților, după opinia mea niciodată materializată în ultimii 25 de ani. Din această cauză, restructurarea întreprinderile de stat și alte probleme structurale au rămas în centrul prezentului acord cu UE și FMI.

Să admitem însă că determinarea autorităților va crește și prezentul acord se va finaliza cu succes. Aceasta înseamnă că România ar avea problemele structurale majore rezolvate. Împreună, structura adecvată a economiei și stabilitatea macroeconomică, atinsă încă de acum câțiva ani, oferă fundamente economice solide. Aceasta este condiția pentru ca o țară să poată dispune de un acord fără condiționalități asociate unui simplu acord precauționar stand-by. Un acord numit Linie de Credit Flexibilă (Flexible Credit Line), ca cel din Polonia. Un astfel de acord este util în condițiile incerte ale economiei europene și ale tensiunilor geostrategice.

AGERPRES/(AS — autor: Ana-Maria Vasile, editor:Nicoleta Gherasi)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

A fost publicat Raportul de Selecție aferent submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, etapa lunară 6

Raportul de Selecție aferent submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, etapa lunară 6, a fost publicat pe site-ul AFIR, la adresa: https://portal.afir.info/informatii_generale_rapoarte_si_liste_rapoarte_de_selectie

Anunț important pentru GAL-uri! A fost publicat Manualul de procedură aferent submăsurii 19.2 - „Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală“, versiunea 01

Anunț important pentru GAL-uri! Manualul de procedură aferent submăsurii 19.2 - „Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală“, versiunea 01, a fost publicat pe pagina oficială de internet a AFIR.

Acesta se află în cadrul secţiunii „Investiții PNDR”, subsecţiunea „LEADER- SM 19.2”.
https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_investitii_prin_pndr_m_19_leader_sm19_2_actiuni_in_strategia_de_dezvoltare_locala

Reducerea costurilor de întreținere printr-un proiect de reabilitare termică

Finanțarea reabilitării termice a locuințelor prin POR 2014-2020

Al doilea proiect de finanțare prin POR 2014-2020 pentru municipiul Odorheiu Secuiesc și primul de reabilitare termică din Regiunea Centru a fost semnat azi, 26.06.2017, la sediul ADR Centru din Alba Iulia. Proiectul cu denumirea ”Reabilitare termică a blocurilor prin POR 2014-2020”, este finanțat prin prioritatea de investiții 3.1 ce vizează sprijinirea eficienței energetice. Acest proiect are o valoare totală de aproape 639.000 lei, din care circa 300.000 lei sunt solicitați de către beneficiarul proiectului, Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc, spre finanțare nerambursabilă. Contractul de finanțare a fost semnat de către domnul Árpád Gálfi, primarul municipiului, precum și de către domnul Simion Crețu, director general ADR Centru.

”Apelul de finanțare a proiectelor de reabilitare termică din Regiunea Centru a fost deschis în 2016, în perioada mai-noiembrie. Deși au fost depuse de către autoritățile publice locale…