Treceți la conținutul principal

De ce ne cere FMI un deficit de 0,9% din PIB



La capătul a două zile de negocieri, reprezentanţii FMI şi Guvernul nu s-au putut pune de acord asupra deficitului bugetar pe 2015. Dacă FMI ne cere un deficit bugetar de 0,9% din PIB, adică apropiat de cel al Suediei, Germaniei, Finlandei, Guvernul doreşte o diferenţă între cheltuieli şi venituri de cel puţin 1,4% din PIB.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) cer Guvernului să reducă deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB, solicitare pe care partea română o consideră inacceptabilă, nefiind exclusă, deşi este puţin probabilă, chiar întreruperea actualului acord.

La capătul a două zile de discuţii, purtate vineri şi sâmbătă, părţile nu au găsit un numitor comun. Practic, fiecare vede o altă parte a problemei.

Cum vede FMI problema deficitului

Argumentul FMI şi al Comisiei Europene (CE) este că nu mai trebuie să existe o diferenţă între deficitul pe ESA (unde acesta nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor) şi cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori. Acest argument a ajuns pe scena publică pe baza declaraţiilor făcute de oficialii noştri căci cei doi parteneri internaţionali ai Guvernului s-au abţinut de la orice informaţii şi comentarii privind discuţiile. Argumentele FMI şi CE nu prea par să stea în picioare şi pare-se că altele sunt adevăratele motive pentru care FMI şi CE cer un deficit bugetar infim. În ultimii doi ani deficitul cash a fost egal cu cel ESA. Raportul privind situaţia macroeconomică pe 2014 elaborat de Ministerul Finanţelor menţiona la începutul acestui an necesitatea atingerii unui deficit ESA egal cu cel cash de 2,2% din PIB în 2014 şi de 1,4% din PIB anul viitor. Cifrele erau în concordanţă cu angajamentele luate faţă de FMI şi CE. Ceea ce pare să fi deranjat însă cu adevărat FMI şi CE sunt pomenile electorale oferite pentru anul viitor de către Guvernul Ponta şi amputarea în 2014 a cofinanţărilor necesare programelor derulate din fonduri europene. Ca urmare a amputării cofinanţărilor şi din cauza blocării programelor după primele zece luni din acest an, România avea un excedent bugetar de 0,29% din PIB, făcut însă praf la a treia rectificare bugetară, când s-a decis plata cu anticipaţie a titlurilor executorii acordate de instanţele de judecată bugetarilor.

Trebuie spus că, potrivit Pactului de Creştere şi Stabilitate, fiecare ţară semnatară trebuie să îşi micşoreze anual deficitul cu câte 0,5% din PIB. Este posibil ca, în aceste condiţii, FMI şi CE să argumenteze că dacă practic deficitul din acest an va fi în jurul a 1,5% din PIB (în pofida angajamentului de a atinge 2,2% din PIB), atunci anul viitor deficitul trebuie să fie mai mic de 1% din PIB. “Ei întotdeauna, dacă ne găsesc pe noi mai mici, ştiţi cum se spune, «elevul din ultima bancă», pe ăla se descarcă multe lucruri”, îşi explică premierul Ponta cererile celor două instituţii.

Cum vede Guvernul problema deficitului

Dacă inițial Guvernul afirma că va cere FMI să-i accepte pentru 2015 un deficit de 2,2% din PIB, acum pare mulţumit dacă cele două instituţii vor fi de acord cu o diferenţă cheltuieli-venituri de 1,4% din PIB. “Noi mai dorim două lucruri, amândouă importante: în primul rând, promisiunea făcută României, ca ţara de graniţă cu Ucraina, de a avea dreptul de a-şi mări cheltuielile de apărare cu 0,3% din PIB să fie respectată. Deocamdată, comisia spune: «Da, ştim că la NATO aţi vorbit aşa, dar noi nu suntem de acord». Al doilea lucru, mai important chiar decât cel legat de cheltuielile de apărare este un fond special - noi am cerut 0,5% din PIB - care să fie folosit doar în exclusivitate pentru cofinanţarea proiectelor europene (…). Cred că nu se va rupe nici un acord cu FMI, dar mai spun încă un lucru, dincolo de acordul cu FMI: esenţială e relaţia noastră, cum e a oricărei ţări membre, cu Comisia Europeană, acolo sunt marile probleme”, spune Ponta.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

A fost modificat Ghidul Solicitantului - Condiții specifice de accesare a fondurilor în cadrul Apelului de proiecte nr. POR 2016/6/6.1/1 şi Ghidul Solicitantului - Condiții specifice de accesare a fondurilor în cadrul Apelului de proiecte nr. POR 2016/6

În 05.04.2017, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE) a emis ordinul privind modificarea ”Ghidului Solicitantului - Condiții specifice de accesare a fondurilor” aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice nr 332/2016 în cadrul  Apelului de proiecte nr. POR 2016/6/6.1/1 ce conţine condiţii specifice  pentru accesarea fondurilor în cadrul priorităţii de investiţii 6.1 a programului operațional regional şi Ordinul 2656/05.04.2017 pentru modificarea ”Ghidului Solicitantului - Condiții specifice de accesare a fondurilor aprobat prin ordinul viceprim-ministrului, ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr 3161/2016”, ce conţine condiţii specifice  pentru accesarea fondurilor în cadrul priorităţii de investiţii 6.1 - Ghidul Solicitantului - Condiții specifice de accesare a fondurilor în cadrul  Apelului de proiecte nr. POR 2016/6/6.1/2.

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman redeschide apelurile de proiecte destinate comunităților marginalizate

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman, din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice şi Fondurilor Europene, lansează variantele finale, îmbunătățite, ale Ghidurilor Solicitantului corespunzătoare apelurilor de proiecte POCU 4.1. „Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360 grade) în comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității rome - regiuni mai puțin dezvoltate și regiune dezvoltată”, respectiv POCU 4.2. „Dezvoltarea Locală Integrată (DLI 360 grade) în comunitățile marginalizate”. Ghidurile solicitantului au fost relansate în consultare publică din data de 31 martie 2017 până în 10 aprilie 2017, forma finală a documentelor incluzând propuneri agreate, primite din partea publicului interesat.Apelurile de proiecte aferente acestor ghiduri de finanțare se deschid în sistemul informatic MySMIS2014 în data de 18 aprilie 2017, ora 10:00 și se închid în 16 iunie 2017, ora 16:00.Proiectele care vor fi finanțate viz…

POR: Instrucțiune cu privire la perioada de implementare a unui proiect pentru care a fost semnat un contract înainte de 1 ianuarie 2014

AM POR a publicat, în data de 4 aprilie 2017, Instrucțiunea AMPOR nr. 34 cu privire la stabilirea perioadei de implementare a unui proiect pentru care a fost semnat un acord cadru/contract înainte de data de 1 ianuarie 2014, în cadrul apelurilor de proiecte lansate și a celor care urmează a fi lansate.

Astfel, perioada de implementare a Proiectului este de [durata] luni, respectiv între data [z/l/a] și data [z/l/a], aceasta cuprinzând, dacă este cazul, și perioada de desfășurare a activităților proiectului înainte de semnarea Contractului de Finanțare, conform regulilor de eligibilitate a cheltuielilor. În cazul unui proiect pentru care a fost semnat un acord cadru/contract înainte de data de 1 ianuarie 2014, perioada de implementare a proiectului va începe la data de 1 ianuarie 2014.

Documente:
Instructiunea 34.pdf