joi, 7 noiembrie 2013

Mihnea Costoiu a înmânat titlul de parc ştiinţific pentru proiectul Tetapolis din Cluj

Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, a acordat joi titlul de parc ştiinţific pentru un proiect care se derulează la Cluj.

Mihnea Costoiu a declarat, într-o conferinţă de presă susţinută alături de preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, că proiectul Tetapolis a pornit foarte bine şi că are toate şansele să fie unul de succes.

"Toate lucrurile sunt la început, aşa cum este şi Tetapolis, dar au început deja colaborări, acorduri semnate, sunt participări importante, sunt şi câteva rezultate concrete. Mai este mult până departe, dar nu putem să nu recunoaştem faptul că acest parc ştiinţific a reuşit să aibă o pornire foarte, foarte bună. Din acest motiv, am dorit să vin personal pentru a înmâna acest titlu de parc ştiinţific", a declarat Mihnea Costoiu, cu ocazia înmânării titlului către preşedintele CJ Cluj, Horea Uioreanu.

Finanţarea parcului ar urma să se facă din fonduri europene, iar investiţia se va ridica la circa 50 de milioane de euro.

Pe 25 iunie, Consiliul Judeţean Cluj anunţa înfiinţarea parcului ştiinţific şi tehnologic Tetapolis.

"Consiliul Judeţean Cluj doreşte să dezvolte un proiect cu societatea de administrare a parcurilor industriale Tetarom şi mediul universitar şi va înfiinţa un parc ştiinţific şi tehnologic. Vom beneficia de expertiza Asociaţiei Internaţionale a Parcurilor Ştiinţifice (IASP), reţeaua mondială de parcuri ştiinţifice şi zone de inovare. S-a ales Clujul având în vedere prezenţa universităţilor de aici, a experienţei acestora şi a unui mediu de afaceri dinamic", declara, la acea dată, Horea Uioreanu.

Tot atunci, directorul SC Tetarom SA, Viorel Găvrea, afirma că viitorul parc va fi înfiinţat pe un teren de circa 10 hectare.

"Parcul ştiinţific şi tehnologic Tetapolis face obiectul unei aplicaţii pe care o vom depune în vederea accesării de fonduri europene, prin Programul Operaţional Sectorial, axa 2. Suma maximă pe care o vom solicita pentru parc este 50 de milioane de euro. Vom construi clădiri în viitorul parc, vom construi şi echipa laboratoare de cercetare, de inovare, de transfer tehnologic, în parteneriat cu mediul academic, iar cercetarea va cuprinde mai multe domenii, de la chimie la oncologie. De asemenea, în parc se vor crea incubatoare de afaceri. Viitorul parc va fi înfiinţat pe un teren de circa 10 hectare, care urmează să fie identificat la o distanţă de maximum 10 kilometri de Cluj-Napoca. Sperăm ca până în 2015 să avem gata această infrastructură de afaceri", spunea Viorel Găvrea.

Proiectul Tetapolis, iniţiat de CJ Cluj şi compania Tetarom, în parteneriat cu principalele universităţi clujene, prevede crearea unor parcuri ştiinţifice şi tehnologice cu un grad ridicat de specializare, axate în principal pe susţinerea activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare la nivel local şi pe susţinerea mediului antreprenorial.

Parcurile ştiinţifice şi tehnologice se înfiinţează în scopul utilizării rezultatelor activităţii de cercetare şi aplicării tehnologiilor avansate în economie, în scopul creşterii participării instituţiilor de învăţământ superior acreditate şi a unităţilor de cercetare la procesul de dezvoltare economico-socială prin ştiinţă şi tehnologie.

The original article may still be available at http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/236061-Mihnea-Costoiu-a-inmanat-titlul-de-parc-stiintific-pentru-proiectul-Tetapolis-din-Cluj.html

Mai mult »

luni, 4 noiembrie 2013

Împrumuturile din Trezorerie pentru plăţile în avans la fondurile europene cresc la 4 miliarde lei, în 2014

Plafonul de împrumuturi din Trezorerie pentru plăţile în avans la proiectele pe fonduri europene a fost majorat la 4 miliarde lei în 2014, faţă de 3 miliarde lei în 2013, a declarat luni, la Palatul Victoria, ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu.

Aceste împrumuturi din Trezorerie sunt destinate unor plăţi către cei care desfăşoară proiecte pe fonduri europene pentru asigurarea finanţării până când Comisia Europeană rambursează efectiv sumele. AGERPRES

The original article may still be available at http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/235163-Imprumuturile-din-Trezorerie-pentru-platile-in-avans-la-fondurile-europene-cresc-la-4-miliarde-lei-in-2014.html

Mai mult »

Victor Ponta, după întâlnirea cu delegaţia FMI: Salariul minim creste la 850 lei de la 1 ianuarie si 900 lei de la 1 iulie. Acciza suplimentara de 7 eurocenti la litru de carburant. CAS scade cu 5 puncte din iulie la angajator

"Am finalizat cu bine asta-seara negocierile cu institutiile internationale - FMI, CE si Banca Mondiala - referitoare la bugetul pe 2014", a anuntat, luni seara, premierul Victor Ponta. "Evident, nu a fost vorba de niste discutii usoare sau facile, au fost abordate probleme extrem de dificile si alegeri dificile legate de prioritati", a precizat primul ministru. "Am stabilit pentru anul viitor deficit de 2,2% din PIB, in scadere fata de 2013, la un PIB in crestere cu 2.2%", a mai spus premierul.

 

 

Cele mai importante declaratii ale primului ministru:

Investitii - peste 6% din PIB, cu posibilitatea de a continua cresterea economica si sa lansam anumite proiecte extrem de importante.

Salariul minim - crestere la 850 lei de la 1 ianuarie si 900 lei de la 1 iulie.

Fond de crestere a salariilor la bugetari - nu va fi o crestere egala, ci tintita pe anumite categorii.

Continuam negocierile pentru a stabili gradul de crestere a salariilor medici rezidenti, profesori debutanti, categorii unde trebuie sa luam clar decizii de crestere.

Vom avea alocate 2 miliarde lei pentru continuarea investitiilor in infrastructura locala si 500 mil lei pentru continuare programe in investitii in infrastructura cu finantare externa.

Toate pensiile vor fi indexate cu 3,76%.

Vom avea o crestere a plafonului de datorie pentru infrastructura la autoritati locale de 1,2 miliarde lei.
Cofinantarile pentru fonduri europene cresc cu 3%.

Avem un buffer pentru proiecte de infrastructura, in primul rand Comarnic Brasov, si Suplacu de Barcau - Bors.

Ca masuri de crestere a veniturilor:

Indexare accize cu inflatia. Din fericire, are o cota scazuta si influenta va fi mica.

Introducem impozit pentru constructii speciale. Nu e vorba de constructii de locuinte, ci despre persoane juridice.

Cresc redeventele la resurse minerale fara petrol si gaze cu 25%.

Acciza de 7eurocenti la litru de carburant. Acesti bani vor merge in fondul special pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere.

Vom avea ca actiune prioritara adoptarea pana in decembrie a bugetului de venituri si cheltuieli pentru CFR Marfa, care intra intr-o noua procedura de privatizare.

Reducerea CAS. Tema cea mai intens discutata. Va exista in Memorandumul de intelegere cu FMI un angajament foarte clar de scadere semnificativa (corectat de Chitoiu), deci peste 3%.Semnificativ este 5%, ar avea impact pe mediul de afaceri. O scadere de 5% din al doilea semestru, cu obligatia guvernului de a indenfitifa pana la 1 iulie resursele necesare pentru un impact bugetar neutru. Este un angajament politic asumat de guvern si de USL si in mod sigur de la 1 iulie aceasta scadere semnificativa va opera si speram sa aiba efectele dorite.


Daniel Chitoiu:

Am prevazut masuri pentru continuarea reducerii arieratelor, ne-0am incadrat in tintele asumate in acordul din vara si Memorandumul incheiat cu CE.

O alta masura in reforma companiilor de stat - implementarea managementului profesionist la toate companiile de stat. 

Sfarsit de noiembrie - manager profesionist la Hidroelectrica, tranzactionam toate contractele pe OPCOM.

Continuarea procesului de listare si vanzare pachete majoritare de actiuni.

Hidroelectrica - 15% , 51 prin majorare de capital a companiei Electrica  si listarea la complexul energetic Oltenia.

Ca termene, mai iunie 2014, la CEO trimestrul IV 2014.

S-au prevazut masuri de restructurare, avem obligatia sa aprobam buget si plan restructurare CFR Marfa in decembrie.

CFR Marfa va face parte dintr-un program comun de restructurare si imbunatatire management.

Pentru sustinerea cresterii economice. Am alocat o suma importanta  - peste 300 mil lei - cofinantare la fonduri rambursabile, BERD si BEI, pentru a rezolva infrastructura.


Intrebari

S-a discutat despre grupa I de munca?
Este in planul Guvernului pe 2014, dar nu s-a discutat cu FMI.

Ce inseamna constructiile speciale?
E vorba de constructii speciale detinute de persoane juridice - retele transport, stalpi, depozite, magazii, scutite sau nesupuse impozitarii in prezent.
Toate companiile care detin constructii speciale se vor impozita - Enel, Transgaz, Electrica. Vom stabili in perioada urmatoare cum le vom impozita

Ati discutat despre scutirile de impozit pentru culte?
Nu am discutat despre aceste lucruri cu FMI.

Ce inflatie se ia in calcul la indexarea accizelor?
Este acciza din prezent in euro la cursul in lei, din 2012, la 1 octombrie, plus inflatia comunicata de Institutul de Statistica.

Pe ESA deficitul e tot 2,2%. Aceasta crestere de deficit bugetar este destinata cofinantarii la fonduri europene, deci pentru investitii.

S-a luat in calcul insolventa CFR Marfa?
Nu. In acord am prevazut restructurarea in vederea privatizarii la jumatatea anului 2015. Procesul s-a reluat, dar va incepe cu restructurarea. Privatizarea CFR Marfa e in prima jumatate a anului 2015. Restructurarea incepe din decembrie, procedura demareaza si se finalizeaza in prima parte a lui 2015, in iunie 2015.

Luati in calcul majorarea cotei unice pentru reducerea CAS?
Nu.Propunerile - am fost acuzati ca am asigurat confidentialitatea negocierilor, pe masa s-au pus multe variante, confidentialitatea a asigurat succesul negocierilor - nu ne-a cerut nimeni sa crestem cota unica, au fost diverse variante.

Se impoziteaza si antenele de transmisie, GSM?
Nu pot da toate detaliile, saptamana viitoare oferim toate categoriile.

Extinderea bazei de impozitare - ce s-a discutat?
Alte masuri nu am discutat in momentul de fata si nu am aprobat.

Am majorat si plafonul imprumuturilor din Trezorerie la 4 miliarde lei pentru a face platile inainte pentru fondurile europene.

Cati bani inseamna reducerea CAS cu 5%?
Cifrele exacte le prezentam cand avem toate analizele. Evaluarile le avem facute, suma globala pentru 5 luni este 2 miliarde lei.

Am luat in calcul sa majoram numai la anumite categorii salariile. Nu majoram salariile la toti bugetarii. Majoram salariul minim in doua transe.

S-a discutat extinderea bazei impozitare pentru PFA si drepturi de autor?
Nu.

PNL e multumit de compromisul la reducerea CAS?
E o prevedere clara in memorandum, este un obiectiv major pentru crearea de locuri de munca, e un angajament ferm. Din analizele facute e mult mai benefic si pentru angajator si pentru economie o reducere substantiala a CAS, impactul e mai mare in economie, se reduc evaziunea si frauda fiscala.

Domnul Antonescu este multumit?
Da, l-am informat pe domnul presedinte si a fost de acord cu rezultatul negocierilor. 

CAS se reduce la angajator.

Incasarile la sfarsitul lui octombrie au depasit nivelul programat si au fost mai mari cu aproape 8% fata de anul anterior.

Reforma ANAF a luat sfarsit, a crescut colectarea in octombrie. Intra in functiune si Directia de antifrauda fiscala. Sper ca si in noiembrie si decembrie sa avem incasari suplimentare.

Estimarea FMI privind veniturile suplimentare a veniturilor pe care le-am obtine la buget ar fi de 400-500 milioane de lei, intr-un scenariu pesimist. In realitate vor fi mai multi

Decizia reducerii TVA va fi urmata de o evaluare la 6 luni dupa introducerea ei. In aprilie 2014 vom face aceasta evaluare

Daca vom constata ca masura a fost benefica, vom analiza daca vom extinde reducerea TVA si la alte produse agroalimentare. In acest moment nu s-a luat nicio decizie cu privire la reducerea TVA la alte produse

Oltchim nu mai face parte din pachetul de negociere. Nu am discutat nimic despre Oltchim.

The original article may still be available at http://www.revista22.ro/articol-33151.html

Mai mult »

DLAF, anexa DNA. Şefii DLAF sunt procurori DNA, iar UE acuză complicităţile DNA în blocarea anchetelor

România trebuie să plătească Comisiei Europene peste un miliard de euro pentru deficienţele în sistemul de accesare a fondurilor europene din perioada 2009-2011, potrivit ministrului Eugen Teodorovici.
“E o sumă fabuloasă, o sumă care ar fi putut merge, desigur, la proiectele de care vorbim cu toţii, sumă pe care o plătim cu toţii pentru că am avut un sistem deficitar, pentru că am avut persoane în acest sistem fără pregătirea necesară şi fără determinarea necesară de a face lucrurile să fie aşa cum trebuie”, a declarat Eugen Teodorovici.
Oficialul a spus că preluarea acestei datorii de către bugetul de stat “creează mari dificultăţi, pentru că suma asta este automat pe deficit în relaţia cu FMI-ul”. Practic, un miliard de euro înseamnă un sfert din cât a încasat în total România până în septembrie 2013 din fonduri europene, acesta fiind doar începutul.

Problemele care rezidă din corupţia din jurul fondurilor europene sunt însă doar aparent în atenţia autorităţilor româneşti. Implicarea intereselor politice a determinat o reacţie a oficialilor de la Bruxelles, care au cerut detalii despre anchete în curs muşamalizate de instituţiile abilitate să cerceteze fraudele.

În 2011, Oficiul Eropean de Luptă Antifraudă – OLAF – a avertizat România că anumite instituţii ale sale, printre care şi DNA, “par să lucreze într-o manieră coordonată pentru a contracara investigaţiile OLAF”, potrivit unei scrisori oficiale trimisă României de către OLAF, citată de Gazeta Sporturilor.
OLAF este insituţia europeană care coordonează activitatea DLAF din România.

DNA a avut în lucru unul din faimoasele derapaje cu bani europeni – Gala Bute–, unde vioara întâi a fost Elena Udrea. Să fie acesta motivul scrisorii? Semnalele presei au fost cele care au declanşat cu mare greutate ancheta DLAF. Instituţia din subordinea primului-ministru se arată a fi un fel de apendice al DNA. Şefii DLAF de după 2009 au provenit de la DNA. Adina Petrescu şi Claudiu Dumitrescu s-au întors după stagiile de la şefia DLAF la DNA.

Faptul că la conducerea DLAF a devenit regulă plantarea procurorilor DNA nu a determinat automat şi o scoatere a anchetelor de sub suspiciunea “directivelor politice”. Ba, mai mult, chiar a alimentat opinia că “obiceiurile” din DNA au fost transferate şi în activitatea DLAF. Deşi Traian Băsescu şi Monica Macovei au ridicat în slăvi activitatea procurorilor de sub umbrela lui Daniel Morar, iată că organismul de control al derulării fondurilor europene – OLAF – de la Bruxelles a arătat adevărata stare de lucruri. Este fără precedent în relaţiile dintre OLAF şi autorităţile naţionale când se dă un avertisment public instituţiilor care sunt înfiinţate pentru a lupta împotriva corupţiei.

Să ne întoarcem la cazul Galei Bute, dosarul care a stârnit reacţia dură de la Bruxelles.
Gala “Campion pentru România” în cadrul căreia Lucian Bute a boxat cu Jean- Paul Mendy a avut loc în data de 9 iulie 2011, eveniment în jurul căruia s-a înşurubat pentru publicitate proprie electorală Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului din perioada respectivă.
Instituţia condusă de Udrea a angajat finanţări UE pentru eveniment şi a fost motorul strângerii de sponsorizări ilegale pentru “Gala Bute”. Ministerul condus de Udrea a semnat un contract cu firma Europlus Computers, deţinută de Rudel Obreja, preşedintele FR Box, prin care se angaja să plătească circa 2 milioane de euro din fonduri europene pentru promovarea în timpul meciului de box a “frunzei”, care reprezintă brandul turistic al României.
Din cauza suspiciunilor de fraudă şi corupţie dezvăluite de anchetele de presă ale Jurnalului Naţional şi Gazetei Sporturilor, inspectorii Departamentului de Luptă Antifraudă au sesizat Cosmisia Europeană, care a suspendat plata celor 2 milioane de euro până la lămurirea situaţiei. DLAF era condus în perioada respectivă de Claudiu Dumitrescu, procuror a cărui ascensiune în DNA şi apoi în funcţia de demnitar – secretar de stat – este datorată lui Daniel Morar.

Şef nou la DNA
Pentru a-şi plăti poliţele faţă de Obreja, Udrea a făcut plata de la bugetul de stat pe ultima sută de metri înainte să fie schimbată din funcţia de ministru. Dosarul “Gala Bute” a fost readus în scenă abia acum. Claudiu Dumitrescu, numit la şefia secţiei II a DNA, ştie foarte bine subiectul care a fost ţinut sub capac mult timp. Vremurile s-au schimbat, stăpânii sunt pe plecare, aşa că echipa celor cu “naşul în suflet” se repoziţionează.
Gala Bute îi oferă procurorului o trambulină spre noua putere.

Claudiu Dumitrescu a fost detaşat, din august 2010, de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) la conducerea Departamentul de Luptă Anti-Fraudă (DLAF). Până la detaşarea în DLAF, el a fost şeful Serviciului de Combatere a Infracţiunilor de Corupţie Împotriva Intereselor Financiare ale Comunităţilor Europene din cadrul Secţiei I de Combatere a Corupţiei din DNA. Dumitrescu a lucrat anterior ca procuror la Câmpina, a fost apoi prim-procuror la Sinaia, iar în 2003 a ajuns procuror la Parchetul Naţional Anticorupţie, devenit ulterior direcţie. Acesta a instrumentat mai multe dosare cu cântec în care presiunea politică a ţinut loc de probe. Bâlciul din dosarul “Caltaboşul”, unde flagrantul nu există dar a fost intuit de procuror, mizeria împotriva doctorului Brădişteanu, “Valiza” în care a fost băgat Gigi Becali sunt marca procurorului Dumitrescu. Dumitrescu a fost numit în 2010 la şefia DLAF în locul Adinei Petrescu.

Adina Petrescu, cu studii juridice la mare distanţă făcute în timp ce vindea aparatură electronică, a ocupat pe rând funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6, Curtea de Apel Bucureşti, Curtea Supremă de Justiţie, iar din 2002 fost numită procuror şef al Biroului de legătură cu instituţiile similare din alte state din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA).  În 2009 a fost numită Secretar de Stat, ocupând funcţia de şef al Departamentului de Luptă Antifraudă. Din această funcţie a fost schimbată în martie 2010, fiind înlocuită de Claudiu Dumitrescu, ea întorcându-se în DNA.

The original article may still be available at http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/dlaf-anexa-dna-sefii-dlaf-sunt-procurori-dna-iar-ue-acuza-complicitatile-dna-in-blocarea-anchetelor-654747.html

Mai mult »

Liceul Tehnologic din Maneciu, singurul din Prahova care a accesat fonduri europene pentru reabilitare

Amenajat în satul de reşedinţă al comunei Măneciu, Liceul Tehnologic este unitatea de învăţământ către care se îndreaptă copiii din bazinul superior al Teleajenului, aici învăţând 1.380 de elevi. După cum am aflat de la directorul Constantin Pisău, instituţia de învăţământ este constituită pe două filiere: reală - profil matematică-fizică, şi tehnologică- având specializările mecanică, prelucrarea lemnului, comerţ-turism. Aşa cum am văzut şi la faţa locului, unitatea de învăţământ oferă condiţii bune pentru derularea programului educaţional, iar orele de sport desfăşurându-se într-un spaţiu special amenajat, în exterior, care a fost finalizat anul trecut. Terenul este organizat pentru practicarea mai multor discipline sportive, are pistă de atletism, inclusiv nocturnă, fiind amenajate şi vestiare care au în dotare duşuri cu apă caldă. De asemenea, instituţia are amenajată şi o modernă bibliotecă prevăzută cu o sală de lectură, unde elevii au la dispoziţie peste 20.000 de volume.

The original article may still be available at http://www.ziarulprahova.ro/stiri/stiri-de-ultima-ora/155927/liceul-tehnologic-din-maneciu-singurul-din-prahova-care-a-accesat-fonduri-europene-pentru-reabilitare

Mai mult »

România trebuie să demonstreze că 20 la sută din fondurile UE vor fi folosite pentru combaterea schimbărilor climatice

România va trebui să demonstreze că 20% din viitoarele fonduri europene vor fi folosite pentru combaterea schimbărilor climatice. Aceasta a fost una dintre concluziile conferinței ”Dezvoltarea Durabilă în contextul Strategiei Europa 2020 și rolul ONG-urilor în implementarea acesteia”, organizată de Fundația TERRA Mileniul III. Evenimentul s-a adresat autorităților publice implicate în următoarea perioadă de programare a fondurilor structurale și organizațiilor neguvernamentale implicate în activitatea de monitorizare a fondurilor europene, dar și potențiale beneficiare ale acestora.
”Statele membre trebuie să demonstreze că prin investițiile realizate din bugetul european vor contribui cu 20% la combaterea schimbărilor climatice. Ele vor fi obligate să furnizeze informații privind sprijinul pentru obiectivul schimbări climatice, utilizând metodologia bazată pe categorii de intervenție, zone de focalizare sau măsuri, după caz, pentru fiecare dintre Fonduri Europene Structurale și de Investiții”, a declarat Mădălina Iliuță, consilier în cadrul Ministerului Fondurilor Europene.
Potrivit acesteia, România va avea o serie de priorități de investiții care vizează combaterea schimbărilor climatice, precum:
- Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon în toate sectoarele prin promovarea unor strategii de reducere a emisiilor în special pentru zonele urbane și promovarea cercetării și inovării în domeniul tehnologiilor cu emisii scăzute de carbon.
- Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor prin sprijinirea investițiilor pentru adaptarea la schimbările climatice, inclusiv a abordărilor bazate pe ecosisteme.
- Reducerea indirectă a emisiilor de gaze cu efect de seră și prin investiții în alte sectoare.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacității Administrative 2007 – 2013
resurselor, în contextul în care, potrivit Eurostat (2010), țara noastră se situează pe ultimul loc în UE la indicatorul de productivitate a resurselor utilizate (după Bulgaria și Estonia). Acest indicator vizează nivelul de valorificare a materiei prime, precum și gradul de conservare și eficiență a managementului resurselor de care dispune o țară și protejarea mediului în condiții de creștere economică.
De asemenea, România trebuie să ia măsuri urgente în sectorul energetic, fiind a treia cea mai energo-intensivă economie din UE și a treia economie cu nivelul cel mai ridicat de emisii de carbon. Mai mult, clădirile de locuințe din România consumă de opt ori mai multă energie decât media țărilor UE-15 din cauza unui sistem ineficient de termoficare și a izolației termice necorespunzătoare, potrivit raportului ”European Semester” din luna mai 2013, ce conține recomandările de țară făcute de Comisia Europeană fiecărui stat membru.

The original article may still be available at http://www.gds.ro/Actualitate/2013-11-04/Romania+trebuie+sa+demonstreze+ca+20+la+suta+din+fondurile+UE+vor+fi+folosite+pentru+combaterea+schimbarilor+climatice

Mai mult »

Ghetoul G4, reabilitat cu fonduri europene

* În fiecare cameră se va amenaja câte un grup sanitar dotat cu lavoar, vas de closet şi duş de perete, dar şi o bucătărie cu spălător de inox şi plită electrică * Băile comune vor deveni garsoniere * Pentru ridicarea nivelului de confort se vor construi balcoane închise la toate garsonierele

De ani buni, Primăria Galaţi se confruntă cu o criză acută de locuinţe sociale destinate persoanelor defavorizate. În aceste condiţii, municipalitatea a pus ochii pe blocul G4 din Micro 19, mai bine spus ghetoul din spatele Spitalului Judeţean, care, pe lângă condiţiile mizerabile pe care le oferă locatarilor, este şi marcat cu bulină roşie de risc seismic ridicat. La Primărie, este în curs de elaborare cererea de finanţare europeană a proiectului de reabilitare a blocului G4. E drept, şi în timpul mandatului primarului Dumitru Nicolae s-au mai făcut reparaţii la acest imobil, cu bani de la bugetul local, dar de această dată administraţia locală vrea să acceseze fonduri în cadrul Programului Operaţional Regional şi să amenajeze acolo locuinţe decente pentru gălăţenii aflaţi la limita sărăciei şi pentru familiile de etnie romă.
Aleşii locali au aprobat deja transferarea din domeniul privat în domeniul public al municipiului Galaţi a unui număr de 221 de apartamente situate în blocul G4 şi schimbarea regimului lor juridic din locuinţe în locuinţe sociale. Totodată, s-a votat şi documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii pentru reabilitarea locuinţelor sociale.

Transformat din temelii

În acest moment, imobilul, construit în anii ’70, cu trei tronsoane, format din parter şi patru etaje, cuprinde 285 de unităţi locative, din care 221 sunt în proprietatea municipalităţii, 63 sunt proprietate privată, iar un spaţiu este conceput ca birou pentru asociaţia de locatari. Locatarii au parte de un confort extrem de redus - suprafeţe mici, grupuri sanitare şi duşuri comune, fără bucătării şi fără balcoane, aşa că şi-au construit tot felul de „apendice” în disperarea de a mai obţine un metru de spaţiu în plus. Reţelele de utilităţi sunt în stare avansată de degradare şi subdimensionate, aşa cum toate instalaţiile interioare sunt depăşite moral şi fizic.
Conform proiectului votat de aleşi, blocul va fi transformat din temelii. În fiecare cameră se va amenaja câte un grup sanitar dotat cu lavoar, vas de closet şi duş de perete, fără cădiţă. Compartimentarea se va executa cu pereţi incombustibili şi rezistenţi la umezeală. Chicineta se va amenaja în interiorul camerei prin prevederea unui spălător de inox şi a unei plite electrice. În biroul asociaţiei se vor moderniza instalaţiile şi se vor efectua lucrări de igienizare. Graţie acestor modificări, s-a creat posibilitatea ca băile comune de pe fiecare nivel să se transforme, astfel încât să se creeze suplimentar 30 de garsoniere. De asemenea, instalaţiile vor fi modernizate şi se vor efectua lucrări de igienizare. Pentru ridicarea nivelului de confort se vor construi balcoane închise la toate garsonierele, inclusiv la cele obţinute în locul grupurilor sanitare comune.

De unde vin banii

În proiect sunt prinse şi lucrări la structura de rezistenţă, reabilitare termică şi refacerea finisajelor, hidroizolaţii, refacerea şi modernizarea instalaţiilor interioare şi a reţelelor electrice, sanitare, de ventilare, alimentarea cu apă şi canalizare.
Valoarea totală a investiţiei care va dura 18 luni se ridică la 12.956.798 de lei, din care 2.591.360 lei vor fi suportate de proprietari, iar restul de 10.365.438 de lei va fi contribuţia Primăriei. Sursa de finanţare o reprezintă, în proporţie de 98 la sută, fondurile structurale, iar doi la sută va veni de la bugetul local. Rămâne de văzut dacă Primăria va obţine finanţare europeană pentru ghetoul din Micro 19 şi unde vor fi mutaţi locatarii pe timpul executării lucrărilor.

The original article may still be available at http://www.viata-libera.ro/politica-administratie/47860-viata-libera-cotidian-planurile-administratiei-locale-ghetoul-g4-reabilitat-cu-fonduri-europene

Mai mult »

Romania Rurala dupa 2014 - Cum imbunatatim finantarea dezvoltarii rurale in urmatorul exercitiu financiar?

“Daca asociere nu e, nimic nu e”, a declarat Ciprian Aplic, reprezentant al DG AGRI, la conferinta “Romania Rurala dupa 2014”, organizata de Fundatia Civitas pentru Societatea Civila, cu sprijinul Structural Consulting ™ Group - www.fonduri-structurale.ro - www.proiecte-structurale.ro, in cadrul targului INDAGRA 2013.

Afirmatia vine in contextul in care reticenta producatorilor si procesatorilor din domeniul agricol de a se asocia si de a se integra in retele la nivel regional sau national constituie, inca, o provocare in dezvoltarea mediului rural si absorbtia finantarilor disponibile prin Programul National de Dezvoltare Rurala.

Romania este, de altfel, ultimul stat membru UE care a infiintat o retea de sprijin a Grupurilor de Actiune Locala din mediul rural. Astfel, Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala (RNDR) a fost infiintata in 2012, avand ca membri GAL-urile create prin programul LEADER. In mod paradoxal, Romania este si primul stat care a interupt functionarea RNDR, in urma rezilierii, in iunie 2013, a contractului cu firma spaniola Innovacion y Desarrollo Local, care administra Unitatea de Sprijin a Retelei incepand cu noiembrie 2012.

Cum sustinem dezvoltarea rurala in 2014-2020?

"Daca in 2007-2013 am creat forme asociative, important este ca toate acestea sa isi gaseasca continuare in perioada 2014-2020", a adaugat reprezentantul DG AGRI cu privire la urmatorul exercitiu financiar. Totusi, 2014 nu va fi un an al depunerilor de proiecte. “Viitoarea programare nu va incepe cu depuneri de proiecte. 2014 e un an hotarator pentru elaborarea, aprobarea si publicarea in Jurnalul Oficial al UE a tuturor actelor subsecvente perioadei 2014-2020", a explicat Ciprian Alic.

Conform lui Vasile Deac, reprezentant al retelei RuralNET, importanta pentru perioada 2014-2020 nu este doar “absorbtia fondurilor in orice situatie, cu orice riscuri”, ci, mai ales, evaluarea impactului masurilor de finantare asupra beneficiarilor. “Pana la urma, obiectivul nostru este sa rezolvam nevoi, probleme ale beneficiarilor si oamenilor de rand”, a adaugat Vasile Deac.

Aceasta este, de altfel, si pozitia exprimata de Marton Balogh, director regional al Fundatiei Civitas, care a subliniat ca atat in cazul investitiilor “soft” (in oameni), cat si in cel al investitiilor “hard” (de infrastructura), rezultatele ar trebui evaluate in functie de imbunatatirea calitatii vietii si nu pe baza unor indicatori fizici.

Alte propuneri avansate de participantii la conferinta pentru imbunatatirea implementarii fondurilor disponibile in Romania prin PAC au vizat:

  • recompensarea GAL-urilor care au inregistrat performante in exercitiul financiar anterior, prin suplimentarea fondurilor disponibile pentru perioada urmatoare;
  • investitiile in mediul de afaceri sa fie prioritare celor in infrastructura, intrucat dezvoltarea sectorului privat va genera, in cele din urma, crestere economica si implicit resurse pentru dezvoltarea si extinderea infrastructurii publice locale.


Masura in care fondurile europene aduc o contributie reala la dezvoltarea zonelor rurale ramane, insa, o problema controversata. Adrian Miroiu-Lamba, director in cadrul Asociatiei Comunelor din Romania (ACoR), considera ca fondurile europene si-au adus deja contributia la dezvoltarea rurala, stimuland tinerii sa repopuleze satele si sa dezvolte noi afaceri in mediul rural.

Pe de alta parte, in pofida implementarii de proiecte cu finantare externa, decalajele dintre regiuni raman semnificative. “Fondurile UE se incadreaza in categoria politicilor publice de tip redistributiv, ele redistribuind bunastare. Din pacate, insa, fondurile europene nu si-au atins scopul nici in Romania, nici in alte tari europene, fiind dovedit ca decalajele dintre zonele sarace si mai bogate, in loc sa scada, cresc”, a adaugat Marton Balogh.

The original article may still be available at http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=Stiri&eID=14008

Mai mult »

Ştrand nou în municipiul Hunedoara: promisiune de un milion de euro

Administraţia locală din Hunedoara promite o investiţie de circa un milion de euro, în construirea unui ştrand, în centrul civic al municipiului, care va funcţiona pe o suprafaţă de 11.000 de metri pătraţi. Consilierii locali au aprobat realizarea studiului de fezabilitate şi indicatorii economici pentru viitorul ştrand, pentru care a fost găsit deocamdată amplasamentul: zona stadionului Michael Klein.

Potrivit reprezentanţilor Pimăriei Hunedoara, proiectul ar putea demara anul viitor. „Avem trei surse alternative de finanţare: bugetul local, în măsura în care vom dispune de aceşti bani, un parteneriat cu Consiliul Judeţean Hunedoara, cu care am iniţiat deja discuţii şi, a treia variantă, din fonduri europene”, a spus primarul Viorel Arion. Primarul le-a prezentat consilierilor schiţele viitorului ştrand din Hunedoara.

În urmă cu doi ani, consilierii locali aprobau întocmirea studiului de fezabilitate pentru proiectul de modernizare a vechiului ştrand din Hunedoara. Zona de agrement din Valea Seacă este părăsită de mai bine de un deceniu, iar o investiţie în restaurarea ei a fost considerată prea costisitoare.

The original article may still be available at http://adevarul.ro/locale/hunedoara/Strand-nou-municipiul-hunedoara-promisiune-milion-euro-1_5276a7c4c7b855ff56b25f9f/index.html

Mai mult »

Consilierul judetean Petrica Mihaila: “Alocarea banilor de la Consiliul Judetean se face pe criterii politice”

Imparteala bugetara de la ultima sedinta a Consiliului Judetean Bacau, catre comune, a iscat nemultumirea unora dintre consilieri privind modul in care s-a facut directionarea sumelor. Si asta, din cauza ca unele comune au fost “fericite” cu câte 600-700 de milioane de lei vechi, dupa ce si la rectificarea din luna martie au primit sume de ordinul miliardelor, in timp ce altele au primit câte 50 de milioane de lei sau chiar nimic, dupa ce in martie au primit, de exemplu, câte 270 de milioane de lei vechi.

Consilierii au propus mai multe amendamente, prin care s-ar fi dorit sa se ia sume de la comunele mai bogate si sa se dea celor mai sarace, insa câstig de cauza a avut doar presedintele Dragos Benea, caruia Consiliul i-a aprobat propunerea sa se ia câte 50 de milioane de lei de la Primariile Racaciuni si Manastirea Casin, in favoarea Primariei Pirgaresti, care primise initial 250 de milioane.

Una dintre vocile cele mai vehemente din Consiliul Judetean a fost cea a consilierului PDL Petrica Mihaila, care a propus sa fie sporite sumele pentru unele dintre comunele cu cele mai mari probleme din judet: Filipeni, Livezi si Ardeoani.

“La Filipeni e saracie lucie. E singura comuna din judet care nu are prin centrul localitatii drum asfaltat. Veniturile sunt mici, iar acum a primit de la Consiliul Judetean doar 50 de milioane de lei vechi. Este total insuficient pentru nevoile comunitatii. Bani ar trebui si la Livezi, unde sunt in derulare proiecte care trebuie duse la capat, dar si la Ardeoani, unde exista arierate mari de pe urma construirii scolii din comuna”, spune consilierul judetean Petrica Mihaila.

“In mod cert, alocarile de fonduri se fac pe criterii politice. Sunt unele comune pur si simplu pedepsite fiindca primarii lor nu sunt din barca Puterii. Asa se face ca primarii agreati politic au primit anul acesta si de zece ori mai multi bani decât cei din Opozitie. Acestea sunt constrângeri menite sa ii atraga pe primari de partea Puterii. Spre cinstea lor, majoritatea nu cedeaza la astfel de presiuni.”
Petrica Mihaila, consilier judetean PDL.

“Imparteala bugetara la misto”

Primarii resimt si revolta si resemnare in urma impartelii de joi, din Consiliul Judetean. “Ne-au dat 5.000 de lei la misto. Sa le fie rusine! Am fi avut nevoie de 20.000 de lei numai pentru deszapezire. Dar nu vom muri. Avem proiecte pe fonduri europene, pentru asfaltare, pentru gradinita, pentru alimentare cu apa. Suntem si membri in Grupul de Actiune Locala Colinele Tutovei, deci niste fonduri vom mai accesa, nu vom crapa”, spune, cu ironie amara, primarul din Filipeni, Vasile Banu.

La Livezi nu s-a alocat nici un leu, dar primarul Gioni Craciun are o explicatie. “Tocmai am semnat cu Consiliul Judetean un contract de finantare prin care urmeaza sa beneficiem de 283.000 lei, pentru reteaua de alimentare cu apa. Probabil ca acesta a fost criteriul care a contat. Totusi, mai sunt multe necesitati in comuna si am trimis Consiliului Judetean o adresa cu nevoile noastre. Mai sunt arierate de achitat, trebuie bani pentru copiii institutionalizati si altele. Dar speranta moare ultima. Poate va mai fi o rectificare bugetara anul acesta si vom mai primi ceva. Noi oricum ne-am construit bugetul astfel incât sa acoperim nevoile principale. Daca e saracie o impartim, daca e avutie o impartim”, spune primarul din Livezi.

Supararea primarului din Ardeoani

Comuna Ardeoani este un caz special, iar problema sa a fost ridicata in sedinta de joi de consilierul Petrica Mihaila, ca si de consilierul Silviu Bondor. Insa solicitarea de a-i fi alocate comunei fonduri mai mari decât cele 50 de milioane de lei acordate a fost respinsa de Consiliul Judetean.

“Cred ca 90 la suta din arieratele din judetul Bacau sunt la Ardeoani. Suma se ridica la 50 de miliarde de lei si nu avem cu ce plati. Cu acesti bani am ridicat o scoala moderna, care nu e pentru mine, e pentru comunitate.

Am rezolvat problema infrastructurii scolare in comuna pentru multi ani de acum incolo. Va veni insa si ziua când se va intelege poate acest lucru. Bine ca au dat bani pentru terenuri de sport in panta sau pentru sali de sport acolo unde nu sunt copii. Eu pot demonstra ca am facut cu un miliard ce altii au facut cu 20 de miliarde si asta se vede cu ochiul liber, in comuna”, a rabufnit primarul din Ardeoani, Victor Diaconu.

Presedintele CJ, Dragos Benea, a refuzat categoric sa suplimenteze fondurile alocate comunei si a spus ca din principiu nu sprijina primariile care angajeaza cheltuieli prea mari in raport cu veniturile proprii. Ramâne insa de vazut cum vor reusi sa gestioneze primariile sume ridicole pentru o comunitate, de ordinul a 50-100 de milioane de lei vechi, primite joi, si care sunt destinate stingerii de arierate, sustinerii programelor de dezvoltare locala si pentru cofinantarea proiectelor de infrastructura

The original article may still be available at http://www.desteptarea.ro/consilierul-judetean-petrica-mihaila-alocarea-banilor-de-la-consiliul-judetean-se-face-pe-criterii-politice/

Mai mult »

duminică, 3 noiembrie 2013

"Euro Conserve" - se alege praful de marea investiţie Sapard de la Zalău

Firma care administrează fabrica de conserve de la Zalău este cu un picior în groapă: pierderi de 758.925 lei, la o cifră de afaceri de 958.468 lei, datorii la stat de 410.044 lei, cecuri şi Bilete la Ordin refuzate la plată, în valoare totală de 700.618 lei

- Fabrica a fost înfiinţată în 2008, cu sprijin financiar obţinut în cadrul Programului Sapard, investiţia totală fiind estimată la două milioane euro

- "Euro Conserve" este deţinută de Marian Zbignew Ciortea (40%), care deţine şi funcţia de administrator, Michel Dantec (35%), "Fortuna" SA (22%) şi Geta Drughi (3%); părţile sociale deţinute de Ciortea se află sun sechestru definitiv

The original article may still be available at http://www.antitepari.ro/informatii/articole/100121-euro-conserve-se-alege-praful-de-marea-investitie-sapard-de-la-zalau

Mai mult »

Experiente de integrare europeana (III). Extindere

Rationamentul acceptarii proiectului european de catre statele care au initiat UE pare simplu de inteles actualmente, dar la momentul respectiv lucrurile erau departe de a parea astfel. Fiecare stat-membru dincolo de asumarea identitatii pan-europene, la care am facut referinta in articolele precedente, a avut motive si interese particulare, care a determinat aderarea la uniunea suprastatala, la fel cum acest lucru se va intampla in cazul fiecarui stat care va adera ulterior la UE. In cazul Germaniei, spre exemplu, bazandu-se pe calcule instrumentale practice si pe o identitate colectiva transformata, elitele germane au primit proiectul european ca pe un mod de a atinge o „egalitate in drepturi” cu vecinii europeni, lucru vazut ca esential pentru realizarea unei liste lungi de obiective de politica externa in perioada de dupa razboi: reabilitarea statutului international al Germaniei, prioritatea politica de reunificare, reconstructia si refacerea economica.

La randul sau, interesul initial al Frantei pentru integrare europeana a facut parte din politica de putere, din procesul de restructurare a ordinii in perioada postbelica. Confruntata cu hegemonia americana dupa al Doilea Razboi Mondial, Franta a apelat la cooperarea europeana pentru a recastiga statutul de putere mondiala. Dar in acelasi timp, integrarea europeana avea pentru Franta ca scop limitarea influentei si a eventualului revansism german.

 
 

 

La momentul conceperii UE, Italia era o fosta dictatura fascista, cu o economie care se baza pe agricultura si pe rate ridicate ale somajului, cu o miscare comunista puternica, care risca sa domine spectrul politic. In conceptia prim-ministrului De Gasperi, aderarea la CEE urma sa ofere securitate nou-nascutei democratii italiene, sa scoata Italia din ipostaza victimizata a responsabilitatii pentru razboi si sa ofere acces la beneficiile cooperarii economice europene.

Pentru fiecare din tarile Benelux (Belgia, Olanda si Luxemburg), integrarea europeana a fost initial un act motivat de interesul national propriu al fiecarui stat. Pentru toate cele trei, prioritar a fost castigarea accesului pe piata, or ele fiind tari mici, depindeau mai mult de accesul la pietele europene decat depindeau oricare dintre celelalte tari mai mari din Europa de exporturile din statele Benelux.

Extinderea europeana intre deziderat pan-european si interes national

Conditiile pentru extinderea CEE au fost prevazute prin art. 49 al Tratatului de la Roma din 1957, la acel moment poarta fiind deschisa pentru orice stat al Europei Occidentale care considera ca o „Europa unita trebuie realizata prin dezvoltarea institutiilor comune, fuziunea progresiva a economiilor nationale, crearea unei piete comune si armonizarea graduala a politicilor sociale”. In 1973, membri ai CEE au devenit Marea Britanie, Danemarca si Irlanda (primul val de extindere). Desi a salutat crearea CECO si CEE, Marea Britanie nu a considerat initial oportun sa devina membru intr-o organizatie supranationala. Britanicii au respins ideea pe motivul ca suveranitatea colectiva si institutiile europene nu erau necesare pentru a indeplini obiectivele de securitate si prosperitate. Guvernul britanic sustinea interguvernamentalismul traditional si era convins ca fara participarea britanica, CEE nu avea sanse de reusita. Rezultatele impresionante obtinute in timp ce CEE a schimbat aceasta pozitie si in 1961 guvernul britanic a aplicat pentru aderare la constructul european alaturi de Danemarca, Irlanda si Norvegia. Dar drumul spre aderare a fost unul mult mai indelungat, Franta respingand initial in 1963, apoi in 1967, cererea britanica, sugerand printre altele ca Marea Britanie ar actiona ca un „cal troian”, permitand SUA sa dobandeasca acces nedorit in Comunitate. Abia dupa 12 ani de negocieri, atunci cand a fost demonstrata disponibilitatea societatii britanice de a arata mai mult interes pentru relatiile cu Europa decat cu SUA, atestam acceptarea Marii Britanii in familia europeana.

Cand Danemarca, ca prima tara nordica, a solicitat in 1961 aderarea deplina la CE, Norvegia a depus si ea cerere de aderare anul urmator. Franta a respins in schimb continuarea negocierilor, si acelasi lucru s-a intamplat si in 1967, cand aceste state au solicitat din nou aderarea la Comunitate. Dupa al doilea refuz, danezii au reusit sa armonizeze intr-un mod pragmatic un numar semnificativ de legi, reusind sa convinga comunitatea europeana de necesitatea acceptarii sale in 1973.

Procesele de integrare ale Greciei (1981) si Portugaliei (1986) au fost deseori comparate datorita unui numar de trasaturi comune: state periferice mici, dezvoltare economica mai limitata si industrializare scazuta, standard de viata mai mic decat media europeana, democratizare recenta, localizate in sudul Europei si aderare tarzie la Comunitatea Europeana. Ca si in cazul R. Moldova, pozitia Portugaliei si a Greciei era extrem de ambigua, ambele fiind conceptual membre depline, dar intr-o postura dependenta, chiar de tara din lumea a treia, ambele in intregime in Europa si in acelasi timp in afara ei. Aceasta ambiguitate, ca si in cazul nostru, reflecta multiplele fatete ale participarii in Europa, fluiditatea si estomparea frontierelor sociale, politice si existentiale ale Europei si ambivalenta a ceea ce inseamna sa apartii Europei. In ambele cazuri negocierile s-au axat in principal pe termene-limita ale implementarii, derogari temporare si perioade de tranzitie, si nu pe continutul aquis-ului comunitar. In Grecia, aderarea a avut loc fara un consens larg, in ciuda unor disensiuni serioase intre partidele politice si in randul populatiei, in timp ce in Portugalia, integrarea europeana a avut loc fara mobilizarea populatiei, dar si fara opozitia prea mare. Aici aderarea a fost rodul unei convergente intre elite, din moment ce toate partidele politice, cu exceptia celui comunist (cine s-ar fi mirat), au fost de acord ca aceasta optiune inseamna viitorul inevitabil al tarii.

Spania era o tara saraca, care se axa in principal pe agricultura, marcata de cei patruzeci de ani sub dictatura lui Franco si de izolarea internationala datorata acestei situatii politice. Negocierile pentru aderare la CEE, deschise oficial pe 17 octombrie 1978, au durat aproape un deceniu, iar Tratatul de aderare a fost semnat pe 12 iunie 1985. Integrarea europeana s-a bucurat de un consens larg in randul partidelor politice, aceasta insemnand, si pentru elita politica si pentru opinia publica, reintoarcerea in lumea occidentala, din care tara se simtea exclusa.

Caderea comunismului in Europa de Est si dezintegrarea URSS a deschis noi oportunitati pentru statele neutre, Finlanda, Suedia si Austria, care nu aderasera la CEE/UE din cauza ambitiilor lor politice initiale si a legaturilor stranse cu NATO. Pentru Finlanda, crearea de legaturi cat mai stranse cu „blocul vestic” a devenit o prioritate. In plus, Finlanda, precum si Suedia, au avut probleme economice serioase la inceputul anilor 1990. Pe acest fundal, noua „CE cu piata unica” a aparut ca o alternativa tot mai atractiva. Negocierile pentru aderare s-au incheiat in martie 1994, intregite de un referendum pe tema aderarii, care a adus toate cele trei state in anul 1995 in cadrul Uniunii Europene.

Cand noile state membre – Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia – au aderat la UE pe 1 mai 2004, urmate la scurt timp de Romania si Bulgaria in 2007, apoi si de Croatia in 2013, aceste momente au marcat punctul culminant al unui proces indelungat si anevoios. Cipru si Malta aveau acorduri de asociere inca din anii 1970 si au depus cereri pentru aderare din 1990. Tarile central si est-europene le-au urmat exemplul intre 1994-1996. Dupa 1991, ele au realizat legaturi institutionale cu UE sub forma de „acorduri europene”, care „asigurau cooperarea in domeniul politic, economic, cultural si altele – incluzand un grad ridicat de liberalizare a comertului – si adoptarea unor parti importante ale regulilor si politicilor europene”.

Aceste ultime experiente de integrare si europenizare au reprezentat un proces in etape de dobandire a accesului in Europa, pe de o parte, si de „europenizare anticipatoare si adaptiva”, pe de alta. Natura relatiei lor cu UE a fost aceea de solicitanti, candidati, parteneri de negociere si de tari in curs de aderare mai degraba decat de membri deplini. Ca urmare, noile tari membre (ca si R. Moldova) au fost in principal „importatori” ai legislatiei, politicilor si practicilor UE, „primitori ai politicilor”, cu oportunitati limitate de „exportare” a preferintelor si prioritatilor nationale specifice in calitate de decidenti politici.

Dar dincolo de aceasta, pentru popoarele din Europa Centrala si de Est, UE simboliza valorile la care cei care au trait, mai bine de o generatie, in perioada Cortinei de Fier si a Razboiului Rece, aspirau sa se reintoarca. Reintoarcere in Europa a fost mai mult decat un simbol pentru aceste state: perspectiva aderarii, ca membru, la UE le-a ajutat sa transforme in ireversibila optiunea lor pentru o democratie pluralista si o economie de piata si le-a incurajat sa mearga mai departe pe calea reformei. Perspectiva acestei ancore de stabilitate a fost o conditie prealabila a refacerii prosperitatii economice, care la randul sau reprezinta fundamentul stabilitatii pe termen lung in regiune.
Extinderea proiectului european de unitate a fost un proces continuu inca din momentul realizarii sale si nu se va opri la frontierele actuale ale UE. Reunificarea continentului european, divizat in urma ultimului razboi mondial, a fost visul parintilor fondatori ai UE, care doreau o Europa unita si libera. In consecinta, extinderea Uniunii Europene este implinirea unei viziuni, o viziune care se confunda cu insusi scopul urmarit de UE si de extinderea sa: reunificarea popoarelor din Europa intr-un cadru constitutional care sa le incurajeze sa munceasca impreuna in conditii de pace si stabilitate.

The original article may still be available at http://infoportal.rtv.net/articol~din-sanatate~info-4059982~experiente-de-integrare-europeana-iii-extindere~din-sanatate.html?utm_medium=link&utm_source=feedly

Mai mult »

Ministrul Educaţiei promite repararea şcolilor cu banii europeni neutilizaţi

"Din sumele neutilizate pe anumite programe, de exemplu transporturi sau mediu, aceste sume vor fi direcţionate către Ministerul Dezvoltării — Programul de Dezvoltare Regională — şi destinate finalizării proiectelor de investiţii, respectiv şcoli. Am discutat la începutul anului şcolar că avem 1.400 de obiective începute şi neterminate. Vom folosi atât cât se poate din această sumă şi vorbim de o sumă cuprinsă între 200 şi 350 milioane de euro. Şi din această sumă, probabil că vor merge (banii — n.r.) cu precădere către şcoli, dar este posibil să meargă şi către alte tipuri de obiective", a precizat Pricopie la Universitatea Politehnica Bucureşti, cu ocazia aniversării a 195 de ani de inginerie, potrivit Agerpres.

Cât priveşte fondurile structurale europene ce vizează perioada 2014-2020, ministrul Educaţiei a spus că şi de aici se vor putea lua bani pentru învăţământ.

Bani şi în viitoarea perioadă de programare

"Avem odată componenta de resurse umane, aşa cum a fost şi în actualul ciclu, avem componenta de dezvoltare regională, unde de data aceasta avem din start 700 milioane de euro pentru infrastructura educaţională — grădiniţe, şcoli, creşe, universităţi. Avem, de asemenea, competitivitatea, unde universităţile pot accesa bani pentru proiecte de cercetare. În principal, avem agenda digitală, componenta de administraţie publică, unde la fel universităţile pot accesa bani", a spus Pricopie.

"Am reuşit să recuperăm pierderile pe actualul ciclu bugetar 2007-2013. Ca un element de comparaţie, anul trecut au fost decontate de la Bruxelles aproape 75 milioane de euro, pe POSDRU, în timp ce anul acesta au fost deja decontate 500 milioane de euro şi sper ca în anii care urmează să ştim să folosim această resursă pe această componentă atât de importantă", a explicat ministrul.

Rectificare pozitivă pentru salariile dascălilor

La rectificarea bugetară din această săptămână, Ministerul Educaţiei a primit aproape 200 de milioane de lei, în principal pentru salarii.

"Este o diferenţă de calcul. Este absolut normal când ai sute de mii de angajaţi şi efective de elevi cu variabile de la un an şcolar la altul, este absolut normal ca în a doua parte a anului să faci această calibrare", a menţionat ministrul Educaţiei. 

The original article may still be available at http://adevarul.ro/educatie/scoala/ministrul-educatiei-promite-repararea-scolilor-banii-europeni-neutilizati-1_5273c241c7b855ff56a675e5/index.html

Mai mult »

Linie ferată nouă pentru ruta Craiova-Calafat. Proiectul a trecut etapa studiului de fezabilitate

Călătoria de trei ore cu trenul între Calafat şi Craiova ar putea deveni istorie. Autorităţile vor să construiască o nouă cale ferată, care să lege Craiova de oraşul de pe malul Dunării. Investiţia de peste 500 de milioane de euro va fi realizată cu fonduri europene, însă, din păcate, proiectul ar putea fi gata abia în 2020.

În prezent, pe ruta Craiova-Calafat circulă zilnic trei trenuri dus-întors. Deşi este o distanţă de nici 100 de kilometri, o călătorie cu personalul până la malul Dunării durează fix 3 ore şi 5 minute, atât cât durează drumul cu trenul din Craiova până la Bucureşti. Cei mai nemulţumiţi sunt călătorii.
„Cu maşina faci o oră şi jumătate şi e logic că e foarte mult. Datorită trenului, e foarte vechi, nu e modern, ce să zic, ar trebui multe schimbări în legătură cu asta”, spune un călător.
Capăt de linie este Gara Calafat. Deşi noul pod Calafat-Vidin are linie de cale ferată şi călătoria ar putea continua în Bulgaria, pe aici nu trece niciun tren.
Ca tranzitul feroviar să aibă loc, ar trebui ca locomotiva care trece din Bulgaria în România să fie schimbată, pentru că reţeaua noastră nu este electrificată. Autorităţile promit că până în 2020 lucrurile se vor schimba. Un proiect european de construcţie a unei noi linii de cale ferată între Craiova şi Calafat deja a trecut etapa studiului de fezabilitate.
„A fost făcut studiul de fezabilitate, s-a aprobat în CT-ul nostru regional, s-a aprobat în CT-ul de la Bucureşti. Urmează să primim finanţarea pentru continuarea proiectului şi a executiei”, a precizat Popa Ingineru, directorul Regionalei CFR Craiova.
Proiectul are o valoare de aproximativ 566 de milioane de euro şi este important, pentru că porţiunea de cale ferată va face parte din coridorul european care leagă Londra de Istanbul.
The original article may still be available at http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Craiova/Stiri/Linie+ferata+noua+pentru+ruta+Craiova+Calafat
Mai mult »