Treceți la conținutul principal

Florile, afacerea familiei Leancă

O afacere prosperă şi plină de eleganţă sînt florile. Cînd vizitezi serele şi culturile de flori ale unui producător, poţi spune că ai întinerit cu cîţiva ani. Diversitatea, coloritul şi miresmele emanate de flori îţi dau impresia că te afli în lumea minunată a basmului. A fost o plăcere să stăm de vorbă cu făgărăşeanul Viorel Leancă din cartierul Galaţi. Pe de o parte pentru că afacerea sa înmiresmată i-a dat independenţă financiară, dar şi pentru că este omul care are talentul de a descrie în cuvinte acele principii drepte de viaţă pe care ar trebui să le urmeze orice individ. Considerăm că un om care iubeşte florile, nu poate fi decît sincer, sensibil şi realist. Am aflat, nu fără uimire, că în Ţara Făgăraşului există doar cinci producători de flori. Un astfel de domeniu s-a dezvoltat la Vad, unul la Viştea de Sus, alte două la Hîrseni şi de bună seamă cel din cartierul Galaţi, al familiei Leancă. Toate afacerile postdecembriste au ceva în comun, dar cele cu flori se ridică peste nivelul celorlalte cu mult. În acest domeniu mai este însă mult de lucru, în sensul că ar trebui consolidată mult mai mult protecţia acestor producători autohtoni şi înfiinţată şi organizată o piaţă reală pentru desfacerea florilor. O bursă a florilor încă nu s-a înfiinţat în România. Astfel că producătorii de flori merită toate laudele pentru curajul pe care l-au avut investind muncă, bani şi sentimente în producţia de flori în condiţiile în care a fost lăsată nesupravegheată şi nepenalizată de către statul român economia subterană a florilor. Au făcut, prin primăvară, multă vîlvă nişte ştiri legate de contrabanda cu flori de import cînd poliţiştii au confiscat un tir încărcat cu flori.

 

Consumatorii de ştiri au lăudat acţiunea oamenilor legii, dar producătorii de flori le-au adus critici. Şi asta pentru că zilnic intră în ţară zeci sau sute de tiruri cu flori de contrabandă, aduse din import, luate pe nimic din Europa şi vîndute în ţară la preţuri sub cele ale producătorilor autohtoni. Să fie concurenţă neloială a aşa zişilor importatori, să fie lipsă de autoritate din partea statului român, să fie corupţie sau să fie o lipsă totală de respect pentru producţia românească? Una peste alta însă, putem concluziona că producătorii de flori laolaltă cu cei din industrie sau din agricultură nu au sprijinul instituţiilor publice româneşti şi nu le sînt apărate interesele de către acestea. Caz în care îi găsim din punct de vedere finaciar, la ceas de bilanţ, undeva la limita supravieţuirii în cel mai bun caz. La polul opus îi vedem însă pe contrabandiştii apăraţi de politic înflorind din punct de vedere financiar.

Afacere de familie
 

     Afacerea familiei Leancă din Galaţi a început prin 1999. Soţii Leancă şi copiii lor şi-au dorit să lase în urmă obligaţiile faţă de un loc de muncă la patron sau la vreo fabrică şi să devină propri lor patroni. Viorel Leancă avea atunci 41 de ani şi a avut curajul de lua totul de la capăt. A trecut de la o extremă la alta în privinţa domeniilor în care a lucrat, de la motoare şi aparate electrice, la măcelărie, la creşterea de porci, iar acum sfidînd orice inerţie şi legătură cu trecutul s-a aruncat orbeşte la cultura florilor. A fost o decizie luată în urmă cu vreo 13 ani cînd nu ştia nimic despre flori, decît că sînt sincere şi frumoase.
,,Cînd eram la măcelărie, am zis familiei că trebuie să avem o alternativă din care să trăim, dacă s-ar întîmpla ceva. Era prin 1999. Ne-am orientat spre flori. Am considerat că este o muncă frumoasă, plăcută, dar care poate să ne asigure supravieţuirea în orice condiţii" a spus Viorel Leancă.

A folosit cartea de telefoane
 

     Şi pentru că nu ştia nimic despre cultura de flori, indiferent de ce tip sînt acestea, s-a apucat să caute informaţii. Ştia însă un singur lucru. Că vrea să producă trandafiri. ,,Aveam şase guri de hrănit şi atunci cînd nu mai eşti singur situaţia se schimbă. Am luat cartea de telefoane, Pagini aurii, şi am căutat. Am găsit un producător de flori la Hălchiu. Într-o duminică ne-am suit toţi şase în maşină, eu, soţia şi cei patru copii, şi ne-am prezentat la poarta omului din Hălchiu. A fost surprins să vadă la poarta lui şase persoane care să-i ceară să le spună tot ce ştie despre flori, ca afacere. De bună credinţă, ne-a invitat în curte, ne-am prezentat şi a început să ne vorbească. Vreme de vreo 2-3 ore ne-a tot vorbit. Cînd a spus că a terminat, eu concluzionasem că ştiu şi mai puţin decît ştiam înainte de a ajunge la el. Era o familie bună, de treabă, el doctor în agronomie, fiul lui la fel, iar soţia medic pediatru. Am şi rămas prieteni de atunci. După vreo 2-3 luni cînd l-am vizitat mi-a spus: ,,Cînd vrei să nu divulgi un secret, spui tot ce şti. Dacă nu spui, omul ar zice că eşti rău, dar aşa nu poate reţine mare lucru din toate informaţiile spuse dintr-odată". I-am dat dreptate. M-am axat pe trandafiri. Aşa a început afacerea familiei cu trandafiri" a mai spus Viorel Leancă. De la aceeaşi sursă a obţinut adresa de unde să se aprovizioneze cu butaşi. ,,Am luat butaşii de la Arad, de la un producător Weill. Mergeam anual şi luam butaşi de 1000-1500 de euro. Eram la început şi normal că am avut şi pierderi. Cam 50% din butaşii cumpăraţi se pierdeau. Am experimentat totul pe buzunarul meu. Am produs 10 ani numai trandafiri pentru flori tăiate, buchete. Dar produceam şi vindeam numai vara cînd preţurile erau mici. Iarna nu produceam pentru că nu aveam condiţii să-i întreţin. Am învăţat pe buzunarul meu pentru că nu aveam şcoală în domeniu. Am pornit de la zero. Meseria mea de bază era de electromecanic AMA. Am lucrat în multe meserii. Am fost măcelar şi nci aici nu ştiam nimic. În Italia am fost restaurator de monumente istorice pe lîngă un arhitect catalan, în Germania am fost sudor. Am învăţat din zbor tot. Ştiţi cum se zice: ,,nevoia te învaţă". Cînd îţi ajunge foamea în stomac şi mai ai şi cîteva guri de hrănit pe lîngă tine, te pui pe treabă. Cînd m-am întors din Italia, am încercat să fac ceva. Era prin 1994. Socrul meu mi-a dat o scroafă cu care să mă descurc. Atunci, aici în curte, am crescut porci. Multă mizerie, miros urît. Nu se compară cu florile" a fost de părere domnul Viorel.

De la flori tăiate la ghivece
 

     A produs trandafiri vreme de 10 ani. Serele erau o minunăţie cînd trandafirii erau înfloriţi. Erau diferite soiuri, diferite culori de trandafiri. Dar pentru că nu puteau fi reduse pierderile, Viorel Leancă s-a decis să schimbe radical producţia de flori. ,,Îmi plăceau foarte mult trandafirii, dar am fost nevoit să schimb ceva. Am trecut la flori în ghivece. La trandafiri am depus pasiune şi vor rămîne în continuare florile preferate. Ştiţi cum e, nu este frumos decît ce-ţi place. Pentru a amenaja locaţiile pentru ghivece trebuia să facem investiţii. Am început să ne reamenajăm cele două sere, una cîte una. Le-am construit pe rînd, cu fier cumpărat de la fier vechi, de la serele Nitramoniei care au fost demontate. Eu cu soţia le-am construit, bucată cu bucată. Am pus în sera mică garofiţe, cerceluşi, petunii, etc. Puteam să lungim viaţa florilor folosind ghivecele. Dar şi aici sînt investiţii ce nu le poţi face uşor. Aveam la solar o singură folie, iar iarna dacă afară erau minus 24 grade, în seră erau la fel. Am izolat solarul cu încă o folie, s-a făcut pernă de aer şi temperatura a crescut în interior. Am încercat să obţinem fonduri europene, dar nu îndeplineam condiţiile. Aşa că ne-am rezumat la ceea ce puteam face noi pe forţe propri. Am pus apoi răsaduri cu crizanteme de toamnă în ghivece" a mai spus Viorel Leancă.

Familie dedicată florilor
 

     Producătorul de flori are un stil aparte de a privi florile şi munca sa zilnică. Îşi petrece toată ziua în sere, în preajma florilor, pe care le îngrijeşte. Alături de el este fiul său cel mare, Daniel Dragoş, care s-a şcolit în domeniu. A absolvit Agronomia la Sibiu, iar acum urmează masterul în acelaşi domeniu. ,,Florile ne învaţă să nu facem rabat de la calitate. Floarea nu ştie să plîngă, nu ştie să ceară, dacă-i dăruieşti îţi dăruieşte şi ea. Floarea este ceva viu, este creată de Dumnezeu, iar dacă te comporţi frumos cu ea, te răsplăteşte" este de părere Viorel Leancă. Pentru a obţine o producţie diversificată şi bogată, producătorul făgărăşean investeşte în fiecare an în întreţinerea florilor şi crearea ambientului prielnic dezvoltării acestora. ,,Folosim pămînt special adus din Lituania, folosim îngrăşămînt granule MPK care constituie hrana solidă a florilor. Folosim calciu solid care se topeşte în timp în pămîntul din ghivece. Pe timp de vară este foarte important produsul Stocosorb care are rolul de a stoca apa. Munca la flori nu este plătită la noi în ţară. Nu putem folosi pămînt de la noi pentru că turba de la Mândra, de exemplu, este acidă şi pe de altă partă nu o putem procura, turbăria fiind declarată zonă protejată. Dar ştiţi cum e, roata a fost inventată, iar noi trebuie să o folosim. Nu are rost să testăm noi acum lucruri care au fost deja descoperite. Este pierdere de timp. Ne folosim de ceea ce există şi este testat ca fiind bun" a adăugat producătorul făgărăşean. Toate florile din serele şi curtea făgărăşeanului arată impecabil. Oriunde ai întoarce privirea te încîntă priveliştea. Florile parcă îţi zîmbesc creîndu-ţi un sentiment de linişte. ,,Fiecare îşi are rolul lui în afacerea familiei. Eu şi fiul meu întreţinem şi îngrijim florile, soţia mea se ocupă de vînzarea lor în piaţa din Făgăraş. Desfacerea este o problemă pentru că nu prea avem unde. Participăm la toate tîrgurile săptămînale organizate în zonă. Mergem la Bran, Agnita, Întorsura Buzăului. Încărcăm maşine cu flori şi plecăm la tărg cu speranţa că de fiecare dată vînzarea să fie tot mai bună" a mai spus Viorel Leancă. L-am întrebat pe producător de ce nu-i regăsim florile plantate sau afişate în parcurile sau zonele de agrement din municipiu. ,,Eu nu-s adeptul compromisului şi pentru a intra în astfel de combinaţii presupunea încălcarea unui principiu la care eu ţin. Astfel suport consecinţele acestui principiu. De cînd mă ştiu, nu mi-a dat nimeni nimic. Dacă am muncit am avut, dacă nu am muncit nu am avut. Cei care fac altfel este numai problema lor" s-a rezumat să spună producătorul. Acum în serele şi curtea acestui producător sînt peste 2000 de ghivece de flori.

Primăria Făgăraş nu vrea să-i elibereze titlurile de proprietate pe terenurile moştenite
 

      Viorel Leancă intenţionează să-şi extindă afacerea şi să diversifice din nou producţia de flori. ,,Dacă mă extind undeva, tot trandafiri voi produce. La trandafiri nu investeşti atît de mult ca la alte flori. Ai luat butaşul, foloseşti picurarea şi obţi floarea. Problema este că nu avem spaţiu pentru extindere. Am moştenit pămîntul familiei, dar nu l-am primit nici acum. Avem adeverinţă de proprietate pentru 4,29 hectare de teren. Am avut pămînt mai mult, dar să scape de statutul de burghezi, părinţii nu l-au declarat. N-am primit titlurile de proprietate de la Primăria Făgăraş nici acum. În urmă cu vreo 3 ani s-au eliberat titlurile de proprietate pentru trei parcele a cîte 700 mp fiecare. Numai că titlurile n-au ajuns la mine ci la alte familii. Am bătut drumul Primăriei Făgăraş de numărate ori să aflu ce se întîmplă cu terenurile noastre. Mi se spunea de fiecare dată că am primit titlurile. Degeaba le spuneam celor din primărie că nu le-am primit pentru că o ţineau pe a lor. Atunci am verificat cui i-au fost date. Era un Leancu Gheorghe (concidenţă de nume cu al tatălui meu), tot din Galaţi, dar pe strada Gheorghe Doja. Nici nu figura în evidenţe CNP-ul trecut pe titlul de propritate completat greşit de primărie. A fost neglijenţă, nepăsare din partea Primăriei Făgăraş, dar vinovaţii nu s-au mai găsit. Într-un final am primit cele trei parcele cu titlurile aferente. Acum aşteptăm titlurile şi penstru restul terenurilor, dar mi se spune de fiecare dată că nu sînt bani de măsurători, de topometrişti. Motive şi tărăgănare. Am fost în audienţă la primar, dar nu rezolvă problema. Actualul primar este de 8 ani în Primărie, viceprimar şi primar şi n-a rezolvat această problemă. Marea majoritate a oamenilor nu şi-au primit titlurile de proprietate. Au trecut 20 de ani de la aplicarea legilor fondului funciar şi tot aşteptăm. Problema este însă alta. S-au tras nişte sfori acum cîţiva ani şi cei care n-au avut pămînt, acum au. Pentru că n-am acte pe teren, nu pot să-l vînd, nu pot face proiecte, nu-l pot arenda, nu pot face nimic. Este un inginer tînăr acum la primărie şi l-am întrebat ce se întîmplă cu titlurile. Îmi spune că nu depinde de el. Dar de cine? Le-am spus că eu pierd bani din cauza lor, dar nu le pasă" a spus dezamăgit Viorel Leancă.

,,Ceea ce se întîmplă în România este invers proporţional cu credinţa"

     L-am întrebat dacă nu le este ruşine celor care conduc primăria să mintă, să poarte oamenii pe drumuri. ,,Definiţi ruşinea. Nu mai există ruşine. Dacă toţi care deţin funcţii, chiar şi cei din funcţiile înalte, fură şi mint, la ce să ne mai aşteptăm? Deschizi radio auzi minciună, prefecătorie, deschizi televizorul la fel. Ceea ce se întîmplă în România este invers proporţional cu credinţa de care se folosesc, verbal, toţi. Ne facem cruce, pupăm moaşte şi toate urîciunile de s-a ajuns ca acest comportament să fie un sport naţional. Ne facem de rîs în toată lumea. Au dreptate şi străinii cînd ne privesc şi ne cataloghează urît. În România au ajuns la putere minciuna, obrăznicia, non-valoarea, tupeul jegos. Tot ce aruncă ţările civilizate, noi luăm de bun. Nu mai sînt şanse ca ţara asta să-şi revină. Românul nu gîndeşte, e leneş. Îi auzim pe majoritatea: ,,Boc mi-a luat din pensie, dar au venit ăştia şi pun la loc. Ei sînt acum cei buni". Spun pensionarii într-un cor, chiar dacă ,,ăştia" n-au pus nimic la loc. Astfel de inşi nu-şi dau seama că nu fac altceva decît condamnă generaţiile ce vin după ei. Ne împrumutăm acum să plătim pensii, şi cei care le primesc sînt mulţimiţi, dar nu realizează faptul că ei condamnă alte două generaţii viitoare. Banii împrumutaţi trebuie plătiţi. Îşi spun că e bine că tata are pensie că trăiesc şi eu din ea. Dar nu se gîndesc că dacă tata moare, moare şi pensia. Mulţi au ieşit la pensie la vîrste la care erau buni de muncă, la 43-45 de ani. Primesc pensii pe card, iar pe copiii lor îi trimit afară. Ei sînt şmeicheri, se plimbă, iar cardul se completează lună de lună cu bani. Cine munceşte ca să plătească pensiile, numai fraierii, că pruncii lor nu-s în ţară. Nu avem viitor! Eu personal m-aş sacrifica dacă aş avea siguranţa că măcar a 2-a generaţie de după mine o va duce bine. Dar nu e aşa. Bunicii mei au fost de sacrificiu, au trecut două războaie. Bunicul a murit pe front, iar bunica a rămas văduvă de la 27 de ani. A muncit la pămînt pînă a murit. Părinţii s-au sacrificat şi ei. Au muncit, au agonisit, au venit comuniştii şi le-au luat tot, animale, pămînt, unelte, tot. După 1990, n-am primit nimic înapoi, nici măcar pămîntul. Cei care n-au avut nimic, acum sînt latifundiari. Cine a împărţit totul, ruşii, ungurii? Nu. Românii au făcut-o. Naţia noastră are ceva negativ pe lîngă laşitatea care ne caracterizează. Eram în Italia şi unde erau doi români, scandalul era clar. Unde erau doi negri, se înţelegeau ca fraţii, împărţeau tot. Cred că avem ceva la creier. Ne place să ne uităm la vecin, dar nu să-l ajutăm, ci pentru a-i pune piedici în ceea ce face. Mereu cîrcotiom: dacă unul face şi reuşeşte, trebuie să vedem de ce a făcut, a furat. Dacă unul nu reuşeşte trebuie să spunem că este prostul satului. Ăsta e românul. Mie nu-mi place să mă uit în ograda vecinului. Nu mă interesează. Ce fac, fac pentru mine şi familia mea. În rest nu mă interesează" a mai spus Viorel Leancă.

Lucrările edilitare din Galaţi, o bătaie de joc
 

     Făgărăşeanul îşi aminteşte de cartierul în care a crescut. ,,Acest cartier a dus-o bine prin anii 70-80. Atunci fiecare şi-a putut face o casă, o curte, şi-a dezvoltat ceva. Oamenii lucrau în Combinatul Chimic, la secţii grele şi cîştigau bine. O altă perioadă bună a fost după '90, dar numai pentru unii. Un tînăr care astăzi munceşte primeşte 8 milioane de lei lunar, iar un pensionar care a muncit în aceleaşi condiţii în care munceşte acest tînăr azi, are o pensie de 20 de milioane lunar. Vi se pare normal? După '90 s-a creat mediul şi cadrul legal, pentru a avantaja pe cei care au condus ţara pe vremea comuniştilor. Prin urmare, tot comuniştii sînt cei care ne conduc, indiferent cum îşi spun acum. Mă gîndesc că ne-a intrat în obişnuinţă să plătim taxe şi impozite anual. Cui să cer ceva în schimbul acestor dări? Credeţi că ne ţine de vorbă cineva? Sîntem prea laşi, noi oamenii, pentru a face ceva pentru noi, pentru oamenii de rînd. Iar cei care conduc fac doar pentru ei, de aceea luptă pentru funcţii. Îmi aduc aminte că şoseaua în cartierul Galaţi era cam cu 1,5 metri mai jos decît este astăzi. Am înălţat curţile ca să ajungem cît mai aproape de nivelul şoselei, dar n-am ajuns. Dar cine a mai văzut ca şoseaua să fie deasupra nivelului curţilor, aşa cum este acum în Galaţi? Toată apa pluvială vine în curte. Este bătaie de joc, dar nimănui nu-i pasă. Proiectantul care a făcut acest lucru a primit bani de la primărie că nu făcea pe gratis. Dar nimeni n-a fost în stare să verifice, să fie un proiect logic, în folosul oamenilor dacă tot s-a plătit. Cînd plouă curtea se umple de apă, noroc că este în pantă curtea, intră apa şi se duce prin grădină. Lucru de mîntuială. Ce mai contează, important este să se cheltuiască banii oraşului cumva. Canalizarea este o altă problemă. Avem decantoare, cînd se umplu se golim prin grădină şi pe unde putem, şi tot aşa, ca la ţară" a spus făgărăşeanul Viorel Leancă.

,,România se aseamănă cu trandafirul"
 

     ,,La Revoluţie, am fost majoritatea cuprinşi de fiorul schimbării. Eram în cartierul Tudor Vladimirescu, lucram la sifonărie. A fost prima dată cînd am văzut maşini ruşeşti în număr mare. Traversau oraşul spre Sibiu şi erau conduse numai de bărbaţi. N-am văzut atîtea maşini ruseşti de cînd sînt eu. La Făgăraş a fost o mişcare în acele zile. M-a sunat prof. Dalea care mi-a zis, hai să ieşim şi noi în stradă. Am ieşit în centru, unde este acum casa de schimb valutar. Am aprins lumînări. A doua zi ne-am adunat din nou în centru, am mers în coloană spre UPRUC- Combinat şi înapoi în centru. Am ieşit vreo 20 de persoane. Şi ce am rezolvat că am ieşit! Plătim pensii la şmeicheri. Ştiţi ce spun azi majoritatea? Lasă să iasă prostul în stradă că dacă obţine ceva voi beneficia şi eu. Consider că naţia noastră o va duce bine doar în momentul în care omul va conştientiza că are destul pentru el şi că vrea să-i dea din ce are el şi vecinului lui. Dar nu vom ajunge acolo niciodată. Dumnezeu cînd a împărţit lumea, nu a dat totul într-un singur loc. România este o ţară foarte frumoasă şi bogată, dar nu are oameni de calitate care s-o populeze. România se aseamănă cu trandafirul. Îi înţeapă pe cei care merg cu mîna goală la el. Dar şmeicherii merg la trandafir cu mănuşi" a precizat Viorel Leancă

,,Nu există viitor pentru România"
 

     Lucram la măcelărie. Şi a venit o doamnă cu care am intrat în dialog. Îmi spune, la noi în Italia este altfel... Atunci i-am zis: Uite îţi plătesc banii pe care îi cîştigi în Italia, dar îţi pun două condiţii. Locuieşti în România aşa cum locuieşti în Italia şi munceşti aici ceea ce munceşti în Italia. Nici n-a stat pe gînduri şi a refuzat. Să vă spun de ce. În Italia dorm cîte şase familii într-o locuinţă în condiţii grele şi muncesc orice pînă la cele mai urîte munci. Păi românul face orice dacă nu-l vede nimeni cunoscut. Cum să muncesc la munca de joc dacă eu sînt profesor sau medic sau inginer, aşa îşi spun, dar în Italia acceptă orice. Ăsta este românul. Eu am plecat în Italia după prima mineriadă, în '90. Pe tren am întîlnit doi mineri care se întorceau de la Bucureşti. Cîtă bravură au făcut, se lăudau cu ce au făcut la Bucureşti, ce au bătut şi stricat, de parcă ei au salvat planeta. Îmi venea să-i căsăpesc, dar ratam plecarea peste graniţă. Erau români. Cu astfel de oameni trebuie să defilăm. Şi atunci, ce şanse mai are România?Nu există viitor!" a încheiat făgărăşeanul Viorel Leancă. (Lucia Baki)

O familie respectată
 

     Viorel Leancă are o familie frumoasă pe care a învăţat-o să respecte munca şi lucrul bine făcut. ,,Respecţi, eşti la rîndu-ţi respectat" spune făgărăşeanul. Soţia lui, Viorica, este cea care se ocupă de vînzarea florilor în piaţa din Făgăraş, dar şi cea care se ocupă de gospodărie. Au patru copii, doi băieţi şi două fete. Cel mai mare este Daniel Dragoş, masterand la Agronomie. ,,Mă bucur că Dragoş se implică în afacere şi că mă pot baza pe el. De acum nu mai sînt singur. Faţă de mine, el a şi studiat în şcoală acest domeniu şi aplică ceea ce a învăţat. Este un avantaj enorm. Nici lui şi niciunuia dintre noi nu ne este ruşine să muncim" a spus prodicătorul de flori. Dragoş se afla într-una dintre sere şi îngrijea florile. ,,Pe alţi tineri nu-i vedeţi la muncă şi au tot ce-şi doresc. Aşa este în ţara noastră" a comentat tînărul. Christina Sandra este studentă la Farmacie la Cluj Napoca, Diana Sara este elevă în clasa a X-a, iar mezinul familiei, David Adorian, este elev în clasa a VI-a. ,,Cred că şi David va iubi florile după cum se implică" a mai spus făgărăşeanul. Nu doar viaţa l-a învăţat pe Viorel Leancă să fie disciplinat şi să muncească, ci şi activităţile în care s-a angajat în decursul timpului. A fost fotbalist, fundaş, şi a jucat la juniori la Făgăraş şi mai apoi la Victoria. Şi-a amintit cum a cîştigat şi o cupă cu echipa pe cînd era la Liceul Industrial. ,,Atunci nu erau grijile de astăzi. Eram coleg cu Nucă, Luca, Ion Gheorghe, etc" a mai spus Viorel Leancă.

Trandafirul, regele florilor

     Trandafirul este cea mai cunoscută şi, probabil, cea mai iubită floare, un adevărat rege al florilor. Tocmai de aceea, calităţile lui i-au determinat pe artiştii vremurilor să-i dedice importante opere de artă. A fost cîntat de Lordul Byron, a fost pictat de Renoir. Astăzi trandafirul numără peste 10.000 de specii ce poarta nume celebre precum Michelangelo, Niccolo Paganini, Charles Aznavour, Audrey Hepburn ori Princess of Wales. Găsim trandafirul pretutindeni, în medicamente, în cosmetice, în dulciuri şi mîncare, în băuturi, pentru a nu mai pomenim de grădini şi de minunatele buchete de flori pe care le dăruim sau le primim în diferite ocazii. A devenit material de studiu pentru oamenii de ştiinţă din Statele Unite ale Americii care îi vor folosi uleiul extras la întreţinerea echipamentelor navetelor spatiale. De-a lungul timpului, trandafirul a căpătat diferite simboluri în funcţie de culoare, a fost folosit ca un cod de comunicare al sentimentelor şi în Orientul Mijlociu, dar şi la hinduşi.

The original article may still be available at http://www.monitorfg.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=4504:florile-afacerea-familiei-leanc&catid=43:tiri-locale&Itemid=29

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

A fost publicat Raportul de Selecție aferent submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, etapa lunară 6

Raportul de Selecție aferent submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, etapa lunară 6, a fost publicat pe site-ul AFIR, la adresa: https://portal.afir.info/informatii_generale_rapoarte_si_liste_rapoarte_de_selectie

Anunț important pentru GAL-uri! A fost publicat Manualul de procedură aferent submăsurii 19.2 - „Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală“, versiunea 01

Anunț important pentru GAL-uri! Manualul de procedură aferent submăsurii 19.2 - „Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală“, versiunea 01, a fost publicat pe pagina oficială de internet a AFIR.

Acesta se află în cadrul secţiunii „Investiții PNDR”, subsecţiunea „LEADER- SM 19.2”.
https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_investitii_prin_pndr_m_19_leader_sm19_2_actiuni_in_strategia_de_dezvoltare_locala

Reducerea costurilor de întreținere printr-un proiect de reabilitare termică

Finanțarea reabilitării termice a locuințelor prin POR 2014-2020

Al doilea proiect de finanțare prin POR 2014-2020 pentru municipiul Odorheiu Secuiesc și primul de reabilitare termică din Regiunea Centru a fost semnat azi, 26.06.2017, la sediul ADR Centru din Alba Iulia. Proiectul cu denumirea ”Reabilitare termică a blocurilor prin POR 2014-2020”, este finanțat prin prioritatea de investiții 3.1 ce vizează sprijinirea eficienței energetice. Acest proiect are o valoare totală de aproape 639.000 lei, din care circa 300.000 lei sunt solicitați de către beneficiarul proiectului, Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc, spre finanțare nerambursabilă. Contractul de finanțare a fost semnat de către domnul Árpád Gálfi, primarul municipiului, precum și de către domnul Simion Crețu, director general ADR Centru.

”Apelul de finanțare a proiectelor de reabilitare termică din Regiunea Centru a fost deschis în 2016, în perioada mai-noiembrie. Deși au fost depuse de către autoritățile publice locale…