Treceți la conținutul principal

Ne-a trecut “junk-ul” pe la ureche…

Agentiile de stiri ne aduc, care mai de care, vesti ingrijoratoare.

Printre ultimele: „Ungaria a fost coborâtă la junk şi de Fitch, ultima agenţie de la care avea rating pentru investiţii”, „Der Spiegel: Oficialii germani lucreaza la planul iesirii Greciei din Eurozona” , Prognoză ŞOC: Italia şi Grecia vor intra în incapacitate de plată anul acesta”.

Pe de alta parte, Romania a ajuns sa fie data exemplu de oficialii UE si presa straina, pentru prudenta si modul inteligent si responsabil in care si-a reglat stabilitatea financiara. (Financial Times: „Spre deosebire de Ungaria, Romania a acceptat nevoia de a ramane in relatii bune cu Fondul Monetar International si Uniunea Europeana, care au aranjat o linie de credit de precautie de 5 miliarde de dolari”). Stabilitate financiara relativa, care nu garanteaza crestere economica in 2012, in contextul in care cererea de produse romanesti pe pietele europene s-ar putea reduce din cauza recesiunii din Unuinea Europeana.

Trebuie sa recunoastem contributia presedintelui Traian Basescu si a coalitiei de guvernare din 2010 si 2011, pentru aceasta relativa stare de siguranta in domeniul financiar.

In contrast cu ex-premierul Tariceanu care si acum o tine langa: „fara FMI si cu deficite oricat de mari, ca sa ne dezvoltam economia”. Vedem cat se dezvolta economiile dupa astfel de teorii. Grecia este in coma economica, iar Ungaria ii calca pe urme. Italia tot pe acolo.

Victor Ponta canta si el aceiasi partitura: „Papandreu a ascultat de FMI si uite unde a ajuns”. Baiatul asta nu intelege nimic din ce se intampla in lumea asta.

Revin la ai nostri. S-au trezit tarziu, dar s-au trezit. Traian Basescu si-a asumat cu un curaj sinucigas sa anunte ce era de neanuntat: taierea salariilor cu 25% si a pensiilor cu 15%. O evaluare realista a ce-si putea permite economia.

In reluarile anuntului se pot simti in glasul presedintelui presiunea si tensiunea extraordinare ale momentului. Chiar si seful Erste Bank a declarat ca asa ceva era de neimaginat in alta tara europeana. Ca ar fi declansat uragane de proteste. La noi a functionat.

De unde a stiut presedintele Basescu ca a doua zi nu va fi luat pe sus de milioane de romani? N-a stiut. A sperat. In intelepciunea, bunul simt si credibilitatea castigata in ochii si mintea romanilor. Si in faptul ca explicatiile sale vor fi intelese. In ciuda propagandei adversarilor.

Si romanii au inteles ca nu poti avea la infinit masini moderne, vile, vacante, carucioare pline in supermarketuri, daca nu produci bunuri si servicii vandabile si cu valoare adaugata mare. Ca poate nici salariile reduse nu aveau justificare in competitivitatea si productivitatea economiei romanesti. Au inteles, au strans din dinti si au mers mai departe. O palma pe obrazul propagandei televizate: va pierdeti timpul si banii!

Daca anuntul ar fi fost facut de Emil Boc, poate n-ar fi avut acelasi impact. Calculul a fost corect.

Guvernul n-a avut curajul sa mearga pana la capat si a crescut TVA-ul la 24%. Cu consecintele cunoscute. Unde am fi fost astazi daca si coalitia dovedea curajul presedintelui? Greu de evaluat.

Asta nu inseamna ca nu se puteau face mai multe.

Nu sunt adeptul celor care acuza guvernul ca nu lanseaza sau relanseaza economia. Ce, este racheta, sa-i aprinzi fitilul si gata? Ar fi simplu!

Atunci cand nu ai in proprietate mijloace de productie (sau ai, dar sunt falimentare), cand nu ai CSP (Consiliul de Stat al Planificarii), cand depinzi de piete globalizate, in primul rand financiare, cand depinzi de multinationale dirijate de „mamele” lor, din strainatate, poti lansa sau relansa cel mult bile la popice. Nu economia.

Instrumentele guvernului, scaderea fiscalitatii, investitii in infrastructura, stipendii acordate unor companii, sunt posibile doar daca ai bani disponibili. Dar de unde bani, daca se duc pe ajutoare sociale, pensii si salarii bugetare, intr-o redistribuire tipic comunista: ia de la cei care au si da la cei care stau.

Ce se putea face mai mult si mai bine, dar nu s-a facut:

Privatizarea ultimelor active economice. Nu s-ar fi luat bani multi pe ele, dar s-ar fi eliminat gaurile negre din bugetul de stat. Ca se pierdeau vaci de muls pentru clientele, e adevarat. Dar nu asta ma intereseaza pe mine, cetateanul x.
Se puteau reduce cheltuielile cu functionarea statului. Ce face Ministerul Muncii? Gestioneaza nemunca, adica ajutoarele sociale, fondul de somaj, fondul de pensii si altele asemenea. Sa-l fi numit Ministerul Nemuncii, sa stim o socoteala. Nu este necesar un minister pentru nemunca. Nici pentru munca.

Dar ministerul Comunicatiilor si Informaticii? Gestioneaza Posta Romana, care desi are monopol in piata lucreaza in pierdere, isi face publicitate si o gaseste Curtea de Conturi cu nereguli in valoare de 20 milioane euro. Dar sa inlocuiasca functionarii corupti cu computere nu este in stare. Pentru orice caziere, fiscal, judiciar, adeverinte si informatii de orice fel, te duci la coada, in loc sa le obtii online, cum se intampla in lumea civilizata. (Am intrebat la un oficiu postal important din Bucuresti daca in comuna x de langa capitala au internet. Raspunsul a fost: „faceti o cerere”!) Ministerul Economiei ce face? In afara faptului ca gestioneaza unitati economice care in loc sa produca, absorb banii, oricum putini, de la bugetul de stat si da gaze la preturi preferentiale unor afaceristi verosi. Dar ministerul Transporturilor? Tot raportul Curtii de Conturi pe 2010 gaseste nereguli de 120 milioane euro la CFR, gestionata de minister. De cat asa gestiune, mai bine lipsa!

Cate agentii mai pot fi desfiintate? Dar Camerele Agricole Judetene ce rol mai au? Cati functionari de la Cadastru „freaca menta”, dupa explicatia sefei lor, Elena Udrea? In 2004 Romania functiona, bine mersi, cu 800.000 de bugetari. A urmat explozia informaticii si numarul lor ar fi trebuit sa scada. De unde. I-a inmultit premierul Tariceanu pana la 1,4 milioane.
De ce nu se absorb fonduri europene? Pentru ca guvernul Boc nu este in stare sa priceapa un lucru elementar: bugetarii trebuie platiti dupa performanta si rezultate. La fel ca in privat. Nu dupa grile facute din birou, pentru care s-au chinuit cu sindicatele vreo doi ani. Mai ales dupa o lunga perioada in care s-a pervertit cultul muncii si al lucrului bine facut. Ca si la bugetari trebuie sa functioneze principiul sfant al privatilor: mai putini salariati, munca mai multa, salarii mai mari. Nu pricepe si gata. Are mintea formatata de comunism. Nu absorbim banii europeni, avem o educatie coada Europei, o sanatate la fel, pentru ca nu stim sa ne platim salariatii bugetari dupa merite. Asa va fi pana o sa priceapa. Ei sau altii.
Guvernul Boc putea reprofesionaliza administratia centrala si locala prin depolitizarea si declientelizarea functiilor publice. N-a facut-o. A ales sa mearga pe logica de partid. Contracte cu statul si functii ca rasplata pentru clientela si sponsori. Sa vedem la alegeri „rasplata” pentru astfel de politici.

Una peste alta stam mai bine decat altii. Chiar si decat Italia, care nu stie de unde sa scoata vreo 450 miliarde euro, datoriile scadente anul acesta. Am fi stat si mai bine daca se luau masuri precum cele de mai sus.

Cert este ca am scapat ca prin urechile acului. Daca ramanea la guvernare USL-ul demo, din 2007-2008, sau daca Mircea Geoana castiga alegerile din 2009, „junk” scria acum pe noi.

Cum scrie pe Ungaria si Grecia.

PS. Avertizez inca odata comentatorii si cititorii ca nu sunt: portocaliu, basescian, inrolat, platit, indoctrinat, postac de serviciu, etc. Judec cu propria dotare si ma raportez la propria cultura. Atata cata am. Daca altii au alte evaluari, foarte bine, sanatate si La Multi Ani! Le respect si doresc sa-mi fie respectate si evaluarile mele.

The original article may still be available at http://www.contributors.ro/politica-doctrine/ne-a-trecut-%E2%80%9Cjunk-ul%E2%80%9D-pe-la-ureche/

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Lista cererilor de finanțare respinse în etapa de verificare a conformității administrative și eligibilității pentru apelul de proiecte POCU/19/4/4.1- regiune dezvoltată

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 (AM POCU) publică lista cererilor de finanțare care au fost respinse în etapa de verificare a conformității administrative și eligibilității pentru apelurile de proiecte POCU/19/4/4.1 „Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității rome, prin implementarea de măsuri integrate- regiune dezvoltată (București-Ilfov)”.

În perioada 07.04.2017-10.04.2017, solicitanții ale căror cereri de finanțare au fost respinse în această etapă vor primi Scrisoarea de informare exclusiv la adresa/ adresele de e-mail precizate în cererea de finanțare. Solicitanții ale căror cereri de finanțare se regăsesc în listele atașate, dar nu au primit scrisoarea de informare până la sfârșitul zilei de 10.04.2017 sunt rugați să contacteze AM POCU la adresa de email cabinet.posdru@fonduri-ue.ro.

Solicitantul poate cont…

A fost publicat Raportul de Selecție aferent submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, etapa lunară 6

Raportul de Selecție aferent submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, etapa lunară 6, a fost publicat pe site-ul AFIR, la adresa: https://portal.afir.info/informatii_generale_rapoarte_si_liste_rapoarte_de_selectie

POR: Apel lansat pentru proiecte 2.1 A ITI Delta Dunarii, cu depunere incepand din 10 mai

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice şi Fondurilor Europene a lansat, în data de 10.04.2017, apelul de proiecte nr. POR 2017/2/2.1.A/ITI/1, aferent Axei prioritare 2 - Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, Priorității de investiţii 2.1 - Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri, apel dedicat zonei de Investiţii Teritoriale Integrate Delta Dunării.

Obiectivul specific al acestei axe prioritare îl reprezintă consolidarea poziției pe piață a întreprinderilor mici și mijlocii în domeniile competitive identificate în Strategia Națională de Competitivitate şi Planurile Regionale de Dezvoltare.

Prioritatea de investiții 2.1. ”Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoa…