miercuri, 1 iunie 2011

Livadă superintensivă, pe bani europeni, la Prislop

În timp ce plantaţiile pomicole din Maramureş sunt abandonate sau în locul lor "cresc" vile impunătoare, un silvicultor din Prislop şi-a făcut o livadă cum rar se mai întâlnesc prin părţile noastre. Arghil Ciurte (46 ani) spune că pasiunea pentru pomicultură o are în sânge încă din anii liceului. Prima livadă a înfiinţat-o în 2003, pe o suprafaţă de 80 de ari.

Văzând că treaba merge bine, s-a gândit să extindă suprafaţa cultivată. În 2006, a plantat meri în sistem superintensiv, pe o suprafaţă de 2,2 ha. Încet, încet, cu perseverenţă şi multă răbdare, a transformat o pasiune veche într-o sursă de venit. Livada nouă a fost înfiinţată prin fonduri europene aferente Programului Sapard. Pomicultorul spune că livada intensivă a intrat în producţie în 2009, iar de atunci este de nelipsit de la târgurile de produse tradiţionale.

• Lipsa irigaţiilor înjumătăţeşte producţia

Anul trecut, fermierul a adunat din ambele livezi 40 de tone de mere, iar în acest an se preconizează că producţia va fi mult mai mare, de aproximativ 70 tone. Merii sunt plantaţi din metru în metru, fiind un soi pe port-altoi de vigoare mică. Livada produce mere Golden, Topaz, Pinova, Relinda, Gala, Ionagold şi Idareal. Cel mai solicitat soi este topazul, apreciat pentru rezistenţa la boli şi gustul deosebit - aromat, dulce-acrişor. "Vindem merele în pieţe şi târguri tradiţionale în toată ţara. Am fost la Galaţi, Craiova, Braşov, Iaşi sau Baia Mare, iar merele noastre au trecut foarte bine de fiecare dată. Vindem doar noi, membrii familiei, iar afacerea este rentabilă. Livada are însă nevoie de îngrijiri costisitoare pentru a da roade bogate. Iarna facem fertilizarea cu gunoi de grajd şi de găină. Apoi se fac tăierile, iar din primăvară se încep stropirile. Acestea sunt aliniate la avertizările date de specialiştii în protecţia plantelor. Până acum, în acest sezon am făcut cinci stropiri pentru combaterea afidelor şi dăunătorilor de pe scoarţă, gâlgăriţă, rapăn, făinare şi foc bacterian. Urmează tratamentul contra afidelor şi viermelui mărului", afirmă cultivatorul.

Până acum, doar pentru substanţele folosite la stropiri s-au cheltuit 25 de milioane de lei vechi, dar pe un an costurile soluţiilor se ridică la aproximativ 70 de milioane. Înfiinţarea livezii a costat 1,7 miliarde de lei vechi, iar banii s-au folosit pentru plantarea pomilor, achiziţionarea unei pompe speciale pentru stropit şi a unui sistem de udare prin picurare. Pomicultorul spune că în verile secetoase sistemul de irigare este indispensabil. Dacă nu plouă, livada se udă o dată pe săptămână. Lipsa irigaţiilor reduce producţia la jumătate.

• Livada, mină de aur

"Merele se vând acum la 2-3 lei/kg, un preţ foarte bun de care sunt mulţumit, ţinând cont că suntem valorificatori direcţi. Nu merită să predai marfa la angrosist, deoarece se oferă un preţ ridicol, de doar 1 leu/kg. În viitorul apropiat mi-am propus să construiesc încă un depozit pentru mere, deoarece la toamnă nu voi avea unde să ţin recolta. Aş avea nevoie şi de un tocător de crengi, o freză cu palpator şi un tractor. Am încercat să obţin finanţare europeană pentru aceste dotări, dar n-am reuşit. Urmează să găsesc alte surse", spune convins fermierul.

Acesta are acasă şi un uscător de fructe, în care uscă mere, prune şi ciuperci. Există o cerere mare de astfel de produse pe piaţă. Ferma sa a obţinut şi un atestat de produse tradiţionale pentru nouă sortimente, printre care dulceaţa de mere verzi, ciuperci murate, zacuscă de ciuperci şi dulceaţa de mere. Cultivatorul spune că anul acesta se întrevede o cerere mare pentru produsele preparate din ciuperci: zacuscă şi murături. Acesta este mândru de afacerea sa şi este adeptul ideii că munca cinstită înnobilează.

>>> Economic

2 comentarii:

Anonim spunea...

cat profit scoti pe un an?

Anonim spunea...

intreaba intii cata munca are

Trimiteţi un comentariu